Cât de ecologice sunt ,,merele de la bunelul”?

Moldova încă mai produce fructe și legume ecologice, în comparație cu statele vecine, deși domeniul agriculturii a suportat mari schimbări în ultimele decenii, odată cu folosirea tot mai abuzivă a diferitor substanțe chimice, în calitate de îngrășăminte ori fertilizatori pentru cultivarea fructelor și legumelor.

separator
IMG_6186

Cel puțin așa arată o cercetare realizată de portalul agrobiznes.md, care susține că ,,merele de la bunelul” ar fi tare căutate pe piața europeană fiindcă sunt ecologice sau organice.

În Uniunea Europeană agricultura organică e reglementată într-un mod strict și detaliat.

Și în Republica Moldova avem o lege în această privință. Există un set de reguli concrete privind agricultura ecologică, un pic mai complicate decît „găina trebuie să aibă pe unde alerga”. Pe lîngă asta, găina trebuie să bea apă nepoluată și să mănînce mîncare ecologică. Ca să nu mai menționăm că nu toate soiurile de găini sau alte animale pot fi considerate ecologice, indiferent de cum au fost crescute. Produsele farmaceutice care pot fi folosite și situațiile în care acest lucru e permisibil sunt limitate în agricultura ecologică, pe cînd antibiotice precum Levomicetina sunt folosite pe larg în gospodăriile sătești.

Pentru produsele vegetale, terenul trebuie să treacă o perioadă de conversiune, adică un fel de curățare a pămîntului, timp în care fermierii nu pot folosi produse chimice.

Avem sau nu agricultură ecologică în Moldova?

În 2015, experții spuneau că acest tip de agricultură este practicat pe doar 2% din suprafața totală agricolă a țării. O situație asemănătoare cu cea din România, unde 1,78% din terenurile agricole sunt cultivate ecologic. În Polonia procentajul e dublu – 4%, iar Austria de 10 ori mai mare decît la noi – 20,3%.

Un studiu realizat de PNUD Moldova în 2014 arata că deși atunci doar 1.7% din terenurile agricole erau cultivate ecologic, produsele organice reprezentau 11% din exporturile agricole. Această cifră pare să justifice cumva optimismul legat de potențialul de export al agriculturii ecologice din Moldova.

N-or fi chiar organice, dar cît de sănătoase sunt totuși produsele moldovenești?

Din păcate, știrile despre controalele efectuate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor sau Agenția pentru Protecția Consumatorului prin piețele din Chișinău nu sunt mereu pozitive. Aceste controale depistează mereu loturi de fructe sau legume care conțin prea multe substanțe toxice: de la roșii cu pesticide din Nisporeni pînă la nutrețuri cu salmonelă și cîrnăciori de porc cu E. coli, toate autohtone, „de-a noastre”. Condițiile neigienice de păstrare și vînzare a cărnurilor, lactatelor și peștelui în piețele orășenești sunt acceptate drept o normalitate.

„Antreprenorii, gospodăriile țărănești au serele lor în care cultivă roșii, castraveții, ridiche. Cu părere de rău, la orice colț se vînd îngrășăminte, substanțe de uz fitosanitar și ele au o acțiune sistemică. Există anumite reguli pentru utilizarea acestor substanțe. Însă, cu părere de rău, nu sunt cunoscute de către cei care le utilizează”, declara astă-vară Veaceslav Ciuhrii, șef-adjunct al Direcției control produse alimentare și servicii din cadrul Agenției pentru protecția consumatorilor.

A stropi cartofii cu „otravă pentru gîndaci” sau a folosi „dust” pentru a scăpa găinile de păduchi sunt practici ordinare la țară, în timp ce pesticide rămăse din timpurile sovietice continuă să polueze solul și apa.

Totuși, dacă e să ne uităm la statistici, observăm că Moldova folosește mai puțini fertilizatori decît majoritatea vecinilor noștri din UE.

Adevărul e că Moldova poate, într-adevăr, deveni un producător și exportator de produse agroalimentare sănătoase.

Poți citi articolul integral pe agrobiznes.md

alte Articole interesante