Studiul face parte dintr-o campanie menită să-i înveţe pe consumatori să înțeleagă bine eticheta produselor alimentare astfel încât aceștia să facă achiziții sănătoase în alimentaţie. Experții Asociației Pro Consumatori (APC) îşi doresc să promoveze un stil de viaţă sănătos în rândul oamenilor. Aceştia au supus unei cercetări 44 de sortimente de jeleuri din mari structuri comerciale, precum hipermarketuri şi supermarketuri, destinate în mod special copiilor pentru consum. Ce au constatat specialiştii?
Experţii spun că jeleurile sunt produse zaharoase de forme variate, asemănătoare bomboanelor, având diverse culori în masă și fiind adesea pudrate cu zahăr. Materia primă din care se obțin se numește tot jeleu și ar trebui produsă din suc ori pulpă de fructe cu adaos de zahăr care se fierbe până se îngroașă și capătă consistență de gel.
Jeleurile realizate industrial se fabrică, de fapt, prin adăugarea unor aditivi de gelifiere, precum gelatine, pectine etc., care au rolul să producă efectul de gel mai repede, mai economic. Producătorii mai folosesc alte multe ingrediente chimice pentru a oferi culoare şi aromă artificială jeleurilor şi foarte puţin sau deloc pulpă de fructe.
Experţii au stabilit ingredientele regăsite în compoziția jeleurilor analizate:
sirop de glucoză, zahăr, sirop de zahăr invertit, dextroză, fructoză, apă, concentrat de fructe și plante, extract de soc, suc de portocale, suc concentrat de morcov negru, suc de mere fabricat din concentrat, adaos de vitamine, concentrat de hibiscus și morcov, extract rădăcină turmeric, gelatină, gelatină de porc, gelatină de vită, pectine, ulei vegetal de cocos, ulei vegetal de palmier, ulei de shea, amidon din porumb, amidon din grâu, substanțe de aromatizare, făină de grâu, ceară vegetală, arome și aditivi.
La 91% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale în compoziția acestora.
Numai la 4% dintre produsele analizate s-au folosit arome identic naturale, iar la 5% dintre produse s-au folosit substanțe de aromatizare, fără a se preciza natura acestora.
Ingredientele produselor alimentare trebuie menționate în ordinea descrescătoare a cantității lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiză a primelor 3 ingrediente prezente pe etichetă (ingredientele aflate în cantitatea cea mai mare) și au reieșit următoarele:
– la 64% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de siropul de glucoză, iar la 36% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de către zahăr.
– la 59% dintre produsele analizate, zahărul este cel de-al doilea ingredient, urmat de siropul de glucoză cu 25%, făină de grâu cu 12% și apă cu 4%;
– la 36% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către apă, urmat de gelatină cu 27%, siropul de glucoză cu 11%, pectine cu 9%, suc de fructe cu 7%, dextroză cu 5% și amidon de porumb cu 5%.
Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora
La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15g per 100g de produs, aprobată prin lege. Cantitatea de zahăr adăugat în sortimentele de jeleuri analizate variază între 7 și 14 lingurițe de zahăr per 100 grame produs, adică între 43g zahăr și 85g zahăr per 100g produs.
Una dintre cele mai arzătoare teme de discuţie din ultima vreme este obezitatea la copii
Din păcate, obezitatea afectează din ce în ce mai mulți copii. Însă, excesul de zahăr are efecte nocive asupra sănătăţii copiilor:
- Dereglează metabolismul calciului: copii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele și dizaharidele) reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.
- Obezitatea: cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr este obezitatea. Cconsumat în exces poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei. În Europa, 1 din 3 tineri cu vârsta peste 11 ani este supraponderal sau obez.
- Diabetul: consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametri normali. Așa apare diabetul. Acesta generează complicații grave în organism.
- “Zahăr ascuns”: un lucru deosebit de grav este adaosul de “zahăr ascuns” care poate fi găsit în diverse sortimente de mâncare și cel mai grav, și în mâncărurile destinate copiilor. Deși pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie ,,natural’’, acest lucru nu este adevărat de cele mai multe ori.
Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele “naturale” adevărate bombe în alimentația copiilor. Alte ingrediente în care este “ascuns” zahărul sunt: fructoza, siropul de malț, extractul de malț, siropul de porumb, melasa, zahărul brun, zaharoza, malțul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugați în produsele destinate copiilor ce dăunează sănătății lor.
Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, ateroscleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.
La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematură, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenţă, scăderea capacității de concentrare etc.).
În cele 44 de produse analizate s-au identificat 34 aditivi alimentari
Acid citric, albastru briliant FCF, antocianine, albastru patent V, acid malic, acid lactic, acid ascorbic, agar-agar, beta-apo-8 carotenal, beta caroten, briliant blue, bicarbonat de sodiu, ceară de albine, ceară de carnauba, complexe de cupru ale clorofilinelor, curcumina, carmin, citrat de sodiu, caramel sulfit de amoniu, caramel simplu, citrat trisodic, carbon vegetal, dioxid de titan, extract de ardei roșu, gelatină, glicerol, gumă gellan, mono și digliceride ale acizilor grași, roșu allura, luteina, sunset yellow, sorbitol și selac.
La 47% dintre produsele analizate s-au folosit coloranți sintetici, precum caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, roșu allura, sunset yellow, care pot provoca reacții alergice, modificări cromozomiale, tulburări de respirație, dermatite și au potențial cancerigen. Produsele alimentare care conțin coloranți sintetici nu sunt recomandate copiilor.
În ceea ce privește prezența aditivilor de mai sus în jeleurile analizate, situația se prezintă astfel:
- 93% din jeleurile analizate conțin acid citric (E330);
- 59% din jeleurile analizate conțin curcumina (E100);
- 50% din jeleurile analizate conțin carmin (E120);
- 45% din jeleurile analizate conțin ceară de carnauba (E903);
- 25% din jeleurile analizate conțin albastru briliant FCF (E133);
- 20% din jeleurile analizate conțin ceara de albine (E901);
- 18% din jeleurile analizate conțin complexe de cupru ale clorofilinelor (E141);
- 18% din jeleurile analizate conțin sorbitol (E420);
- 16% din jeleurile analizate conțin citrat de sodiu (E331);
- 11% din jeleurile analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași (E471);
- 9% din jeleurile analizate conțin antocianine (E163);
- 9% din jeleurile analizate conțin albastru patent V (E131);
- 9% din jeleurile analizate conțin caramel sulfit de amoniu (E150d);
- 9% din jeleurile analizate conțin extract de ardei rosu (E160c);
- 7% din jeleurile analizate conțin selac (shellac) (E904);
- 7% din jeleurile analizate conțin glicerol/glicerina (E422);
- 7% din jeleurile analizate conțin beta caroten (E160a(ii);
- 7% din jeleurile analizate conțin acid malic (E296);
- 5% din jeleurile analizate conțin citrat trisodic (E331);
- 5% din jeleurile analizate conțin dioxid de titan (E171);
- 5% din jeleurile analizate conțin beta – apo- 8 carotenal (E160a);
- 5% din jeleurile analizate conțin bicarbonat de sodiu (E500)
- 2% din jeleurile analizate conțin briliant blue (E133);
- 2% din jeleurile analizate conțin acid lactic (E270);
- 2% din jeleurile analizate conțin acid ascorbic (E300);
- 2% din jeleurile analizate conțin agar-agar (E406);
- 2% din jeleurile analizate conțin caramel simplu (E150a);
- 2% din jeleurile analizate conțin carbon vegetal (E153);
- 2% din jeleurile analizate conțin guma gellan (E418);
- 2% din jeleurile analizate conțin rosu allura (E129);
- 2% din jeleurile analizate conțin luteina (E161b);
- 2% din jeleurile analizate conțin sunset yellow (E110).
E100 – curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane.
E 110 – sunset yellow este un colorant portocaliu care poate da reacții alergice (urticarie, rinită), reacții anafilactice, modificări cromozomiale, dureri abdominale, indigestie, hiperactivitate. A fost interzis în Norvegia și Finlanda. Copii nu trebuie să consume alimente care conțin acest colorant.
E 120 – carminul este un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
E 129 – roșu allura este un colorant roșu care poate da reacții alergice. Nu este recomandat ca persoanele care suferă de astm să consume alimente care conțin acest colorant. A fost interzis în Japonia, Danemarca, Belgia, Franța, Germania, Elveția, Suedia, Austria și Norvegia.
E 131 – albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reacții alergice, dermatită, tulburări de respirație și este potențial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA și Norvegia.
E 133 – albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.
E 150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.
E 150d – caramel sulfit de amoniu. Poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.
E 163 – antocianina, colorant roșu, albastru sau violet care se obține prin extracție cu apă acidulată, etanol, din diferite specii de fructe, legume sau alte plante alimentare.
E 171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E 171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și sistemul imunitar a suferit modificări (negative) în urma administrării de E 171. Dioxidul de titan sau E 171 a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.
E 220 – dioxidul de sulf folosit ca şi conservant. Încetineşte asimilarea vitaminei B1, poate produce dureri de cap, ameţeli, provoacă afecţiuni intestinale. Produce „astmul de sulfit” la persoanele sensibile.
E 270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conțin E 270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.
E 296 – acid malic – Aditiv alimentar cu rol de conservant, stabilizator și aromatizant, prezent în mod natural în majoritatea fructelor și legumelor. Pentru uz industrial, se obține prin sinteză chimică. Se utilizează conform cantităților prevăzute de rețete în sucuri, nectaruri, gemuri, jeleuri și marmelade din fructe. Doza zilnică admisă nu este limitată și nu produce efecte secundare, dar nu sunt permise dozele prea mari în alimentele destinate copiilor mici, deoarece aceștia au capacități reduse de metabolizare a acidului malic.
E 300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari poate produce diaree, atacă smalțul dinților și formarea calculilor la rinichi.
E 330 – acid citric – este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.
E 406 – agar-agar este o gumă vegetală care se obține din alge marine de culoare roșie, fiind folosită ca agent gelificator. Poate inhiba absorbția unor nutrienți. A fost interzis în România importul de minijeleuri care au în compoziție acest aditiv prin Ordinul nr. 319/2005 emis de Ministerul Sănătății.
E 418 – gumă gellan este un agent de creștere a vâscozității. A fost interzis în România importul de minijeleuri care au în compoziție acest aditiv prin Ordinul nr. 319/2005 emis de Ministerul Sănătății.
E 420 – sorbitol este un îndulcitor artificial care poate cauza tulburări gastrice și flatulență. Copii nu trebuie să consume alimente care conțin acest aditiv.
E 422 – glicerol/glicerina sau glicerolul se folosește ca umectant cu rol în păstrarea hidratării cerealelor pentru a menține în mod artificial prospețimea acestora. În industria alimentară, E 422 este folosit şi ca îndulcitor, conservant şi agent de îngroşare. Consumul de glicerol sau de alimente ce îl conţin poate produce dureri de cap, ameţeală, balonare, greaţă, sete şi diaree.
E 440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.
E 441 – gelatina este un agent gelifiant care se obține prin hidroliza colagenului. Acest aditiv se obține din pielea de porc, de bovine și din oase de bovine. Acest aditiv poate da reacții alergice.
E 471 – mono și digliceride ale acizilor grași – aditivii E 471 conțin amestecuri de mono-di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimile alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină.
E 500 – bicarbonatul de sodiu este un agent de afânare reprezentând o componentă a prafului de copt.
E 901 – ceara de albine este un aditiv folosit pentru a da strălucire unor produse alimentare și care poate da reacții alergice.
E 903 – ceară de carnauba este un aditiv folosit pentru a da strălucire produselor și care poate produce iritații la nivelul pielii.
E 904 – shellac este un aditiv folosit pentru a da strălucire unor produse alimentare și care poate produce iritații la nivelul pielii.
„Jeleul tradițional este un preparat dulce făcut din suc de fructe fiert cu zahăr și care are un aspect gelatinos. Jeleurile industriale nu au nimic în comun cu jeleurile tradiționale, nefiind altceva decât amestecuri de pectine (E440) sau gelatine (E441), uleiuri, apă, arome, cantități infime de suc/concentrat din fructe (0,2% și 7,5%) la numai 48% dintre produsele analizate, aditivi alimentari şi zahăr în exces sub diverse forme’’, precizează conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.