Lista completă a produselor și activităților care provoacă cancerul

Curăţarea hornului, peştele sărat şi fracturarea hidraulică apar pe lista întocmită de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului drept lucruri care pot cauza cancerul. Carnea roşie, nu este pe listă. Lista a fost împărţită în trei categorii: „condiţii de expunere”, „amestecuri” şi „agenţi”.

separator

Circumstanţe cancerigene 

  1. Tutunul şi fumatul– este cea mai cunoscută expunere la cancer. Preparat din frunzele plantei de tutun, aprins în ţigări sau pipe produce un fum care este inhalat şi apoi expirat. Istoria fumatului începe înaintea anilor 5.000-3.000 î. Hr când planta era cultivată de agricultori în America de Sud.
  2. Lămpi solare şi aparatele de bronzat din solarii – şezlongul de bronzare este o instalaţie care emite radiaţii prin razele ultraviolete . În cazul bronzului cosmetic, persoanele se expun la radiaţia UV, care poate cauza cancer de piele, cataracte şi îmbătrânirea prematură a pielii.
  3. Producţia de aluminiu– riscurile sporite de cancer pulmonar şi de cancer la vezica urinară au fost raportate la muncitorii care lucrează cu instalaţiile de reducere a aluminiului. Fumul de la produsele chimice pe care muncitorii îl pot inhala şi expunerea la smoala de gudron de cărbune pentru perioade lungi pot cauza cancer.
  4. Arsenicul din apa potabilă– un chimic extrem de toxic utilizat în crearea de aliaje pentru industria manufacturieră, poate ajunge în apa potabilă, în special în apele freatice. Este cunoscut că arsenicul cauzează cancer de piele şi are o legătură cu cancerul de ficat, plămâni, rinichi, şi cancerul de la vizica urinară.
  5. Producţia auraminei(colorant de culoare galbenă pe bază de cetonă, de clorură de amoniu şi de zinc, folosit pentru vopsirea materialelor textile) – în rândul bărbaţilor angajaţi în producţia auraminei au fost găsite numeroare tumori la nivelul vezicii urinare. Aceste tumori sunt cauzate de inhalarea agenţilor nocivi, cum ar fi formaldeina şi suflul, substanţe folosite în procesul de fabricaţie.
  6. Producţia încălţămintei şi repararea acesteia– risc sporit al cancerului nazal şi leucemie. Riscul de cancer în fabricarea încălţămintei depinde de durata şi nivelul expunerii la cancerigeni precum praful, benzen şi alţi solvenţi.
  7. Curăţarea hornului – Acest proces, de curăţare a hornului de praf şi de cenuşă, a fost făcut, istoric vorbind, de băieţi capabili să urce pe horn. Acum, acest proces se face mecanizat. Această ocupaţie poate provoca o formă foarte specifică numită cancer “coşar”, cauzat de inhalarea şi înghiţirea accidentală a cărbunelui, fumului de lemn ars şi alte reziduuri.
  8. Gazificarea cărbunelui – Procesul de formare a gazului este întreţinut de anumite reacţii dintre cărbune, oxigen, auburi şi dioxid de carbon. A fost demonstrat că acest proces poate cauza cancer pulmonar.
  9. Distilarea cărbunelui cu gudron– derivat al cărbunelui, gudronul este un lichid vâscos de culoare închisă, cu miros specific, care se obţine prin distilarea uscată a unor materii organice. Este folosit ca o bază pentru învelişuri şi vopsele, în acoperişuri şi pavaj, şi ca liant în produse de asfaltare. Atât gudronul de cărbune cât şi smoala de gudron de cărbune au numeroşi compuşi chimici care includ cancerigeni cum e banzenul. Populaţia este expusă la aceste reziduuri prin poluarea mediului înconjurător.
  10. Producţia cocsului (produs solid obţinut din cărbunele de pământ, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin încălzire la temperaturi înalte şi întrebuinţat ca materie primă sau combustibil în metalurgie, în industria chimică şi în gospodărie) – muncitorii la instalaţiile de cocs sunt expuşi la riscul cancerului pulmonar şi cancerului renal.
  11. Fabricarea mobilierului şi a dulapurilor – risc de cancer nazal;
  12. Minerit hematit (subteran) cu expunerea la radon– risc de cancer pulmonar;
  13. Fumatul pasiv– poate provoca risc de cancer pulmonar, afecţiuni ale inimii, accident vascular cerebral si boli pulmonare obstructive cronice.
  14. Extragerea fierului şi oţelului – risc de cancer pulmonar;
  15. Fabricarea izopropanolului(proces ce foloseşte acizi puternici)
  16. Fabricarea coloranţilor magenta– risc de cancer la vezica urinară;
  17. Expunerea profesională a unui pictor – risc de cancer pulmonar;
  18. Pavarea şi învelirea acoperişurilor cu smoală de gudron de cărbune
  19. Industria cauciucului – risc de cancer la vizica urinară, plămâni şi leucemie.
  20. Expunere profesională la vaporii puternici de acizi anorganici care conţin acid sulfuric – risc de cancer pulmonar;

Amestecuri cancerigene

  1. Amestecuri naturale de aflatoxine (familie de micotoxine cancerigene produse de către mucegaiuri) – risc de cancer la ficat;
  2. Băuturi alcoolice – risc de cancer la sân, colorectal, laringe, cancer la ficat, esofag, cavitatea bucală şi cancer la faringe;
  3. Nucile de arec(sau betel) – risc de cancer esofagian şi la cancer de gură;
  4. Betel fără tutun– risc de cancer la cavitatea bucala;
  5. Coajă de betel cu tutun– risc  de cancer la cavitatea bucala;
  6. Smoala de gudroane de cărbune;
  7. Gudronul de cărbune;
  8. Gazele emise la arderea combustibilului (din cărbune) de uz casnic;
  9. Evacuarea diesel;
  10. Uleiurile minerale, netratate şi tratate uşor;
  11. Fenacetină, amestecuri ce conţin analgezice– risc de tumori renale, pelviene şi ale tractului urinar;
  12. Plantele care conţin acid aristolohic– pot porvoca boli de rinichi şi cancer al tractului urinar;
  13. Bifenilii policloruraţi(PCB) – risc sporit de melanom, cancer la ficat, cancer la vezica biliara, cancerul tractului biliar, cancerul tractului gastro-intestinal, cancer la creier, şi poate fi legat de cancerul la sân;
  14. Peştele sărat în stil chinezesc – risc de cancer nazal şi la faringe;
  15. Uleiurile de şist (rocă stratificată având proprietatea de a se desface în plăci subţiri)
  16. Funingine;
  17. Produse din tutun(fără a fi fumate) – riscul de cancer de laringe şi gura;
  18. Praful de lemn– risc de cancer nazal;
  19. Carnea procesată– riscul de cancer intestinal;

Agenţi cancerigeni si grupuri de agenţi

  1. Acetaldehida;
  2. 4-Aminobifenil;
  3. Acizi şi plantele care conţin aristolochie;
  4. Arsen şi compuşi ai arsenului; 
  5. Azbest;
  6. Azatioprină (utilizată pentru reducerea răspunsului imunitar);
  7. Benzen;
  8. Benzidina;
  9. Benzo [a] piren;
  10. Beriliu şi compuşii de beriliu;
  11. Clornafazina (N, N-bis (2-cloretil) -2-naftilamina);
  12. Bis (clormetil) eter;
  13. Clormetil metil eter;
  14. 1,3-butadienă;
  15. 1,4-butandiol dimetansulfonat (Busulfan, Mileran);
  16. Cadmiu şi compuşi cadmiu;
  17. Clorambucil;
  18. Metil-CCNU (1- (2-cloretil) -3- (4-metilciclohexil) -1-nitrozuree; semustin);
  19. Crom (VI) şi compuşii;
  20. Ciclosporină (substanţă, dintr-o ciupercă, care neutralizează sistemul imunologic);
  21. Contraceptive hormonale, formele combinate (cele care conţin atât estrogen şi progesteron);
  22. Contraceptive orale, forme secvenţiale de contracepţie hormonală (consmulul acestora pe o perioadă de numai estrogen urmată de o perioadă de estrogen şi progesteron);
  23. Ciclofosfamida
  24. Dietilstilbestrol
  25. Coloranţi metabolizaţi la benzidină
  26. Virusul Epstein-Barr 
  27. Estrogenii, antiinflamatoare
  28. Estrogenii, nesteroidieni
  29. Estrogen utilizaţi în terapia postmenopauzei
  30. Etanol din băuturile alcoolice
  31. Erionite
  32. Oxid de etilenă 
  33. Etoposidului solitar şi în asociere cu cisplatină şi bleomicina;
  34. Formaldehida
  35. Arseniură de galiu
  36. Helicobacter pylori (cu infecţie)
  37. Virusului hepatic B (cu infecţie cronică)
  38. Virusului hepatic C (cu infecţie cronică)
  39. Remedii din plante care conţin specii de plante din genul Aristolochia
  40. Virusul imunodeficienţei umane de tip 1 (cu infecţie)
  41. Papilomavirus uman de tip 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59 şi 66;
  42. Virusul uman limfotropic al celulelor T de tip I
  43. Melfalan 
  44. Methoxsalen (8-metoxipsoralen) plus radiatii ultraviolete A;
  45. 4,4′-metilen-bis (2-cloroanilină) (MOCA)
  46. MOPP şi alte chimioterapie combinate, inclusiv agenţi de alchilare
  47. Gaz muştar (iperită) 
  48. Naftilamina
  49. Radiaţii de Neutron
  50. Compuşi de nichel 
  51. 4- (N-Nitrosomethylamino) -1- (3-piridil) -1-butanonă (NNK)
  52. N-nitrozonornicotina (NNN)
  53. Opisthorchis viverrini (infecţie)
  54. Poluarea aerului 
  55. Particulele din poluarea aerului
  56. Fosforul-32, sub formă de fosfat
  57. Plutoniu-239 şi produsele sale de descompunere  (pot conţin plutoniu-240 şi alţi izotopi), sub formă de aerosoli;
  58. Radioiodinii, izotopi de scurtă durată, inclusiv iod 131, folosiţi la accidente de reactoare nucleare si la detonare armelor nucleare
  59. Radionuclizi, emiţători de particule α, depuse în interior
  60. Radionuclizi, emiţători de particule β, depuse în interior
  61. Radium-224 şi produsele sale de descompunere
  62. Radium-226 şi produsele sale de descompunere
  63. Radium-228 şi produsele sale de descompunere
  64. Radium-222 şi produsele sale de descompunere 
  65. Schistosoma haematobium (infectat)
  66. Silica, cristalin (inhalat sub formă de cuarţ sau cristobalit din activităţi ocupaţionale)
  67. Radiaţia solară
  68. Fibrele asbestiforme care conţin Talc 
  69. Tamoxifen
  70. 2,3,7,8-tetraclor-para-dioxina
  71. Tiotepa (1,1 ‘, 1 „-phosphinothioylidynetrisaziridine)
  72. Toriu-232 şi produsele sale de descompunere, administrate intravenos ca o dispersie coloidală de dioxid de toriu-232 
  73. Treosulfan
  74. Ortho-toluidină
  75. clorură de vinil
  76. Radiatii ultraviolete
  77. X-radiaţii şi radiaţii gamma

Sursa

Avertisment! Numărul bolnavilor de cancer s-ar putea dubla curând

Tot mai multe cazuri de cancer. Potrivit chirurgului clujean Patriciu Achimaș Cadariu, este esențial să ne pregătim încă de acum pentru o creștere rapidă a numărului de îmbolnăviri, pe fondul îmbătrânirii populației și a unui stil de viață nesănătos, accentuat de o monitorizare deficitară a pacienților din grupurile de risc. Declarațiile au fost prezentate de Actual de Cluj, scrie doctorulzilei.ro.

Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu este specializat în obstetrică-ginecologie și a deținut funcția de ministru al sănătății în guvernul Dacian Cioloș. Este conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și doctor în științe medicale.

„Evit să fac previziuni alarmiste, dar este posibil ca volumul de pacienți, în special în domeniul cancerului, să crească cel puțin dublu în viitor. Referitor la afecțiunile cardiovasculare, nu fiind expert în acest domeniu, cred că ar fi indicat să consultăm opinia colegilor, dar cu siguranță ne putem aștepta la o creștere semnificativă a numărului de pacienți”, a subliniat deputatul clujean, potrivit G4media.ro. 

El consideră că, pe lângă implementarea unor strategii coerente, este necesară construirea de noi spitale, îmbunătățirea pregătirii personalului medical și, mai ales, promovarea educației sanitare.

Medicul a precizat că un aspect fundamental este educația. Pentru a preveni problemele majore de sănătate, este esențial să învățăm că este necesar să ne prezentăm regulat la medic. În unele țări, cei care nu se prezintă riscă să nu beneficieze de decontarea unor tratamente. De asemenea, ar fi benefic să învățăm despre efectele nocive ale fumatului, despre faptul căm nu este recomandat decât în cantități moderate – totuși, etanolul în sine este un agent toxic, și despre importanța activității fizice, precum și despre menținerea unui indice de masă corporală sănătos.

În loc să adoptăm o alimentație echilibrată, bazată pe consumul de fructe și legume, este tentant să îi oferim copilului un pumn de ciocolată să o ia cu el la școală și să scăpăm de grija mesei sale. În loc să ne dedicăm timpul copilului pentru activități în aer liber sau pentru practicarea unui sport, nu este mai simplu să ne lăsăm copilul în fața televizorului sau să petrecem timp inactiv pe canapea?

Acestea sunt aspecte care țin, în cele din urmă, de bun simț. Da, viața modernă s-a schimbat radical într-un timp foarte scurt, iar din perspectivă antropologică, suntem aproape de momentul în care pentru a ne hrăni, oamenii alergau kilometri întregi în fiecare zi și consumau cantități reduse de alimente. Această schimbare s-a produs cu rapiditate.

Guvernul a aprobat acțiunile necesare pentru reducerea mortalității prin cancer și susținerea pacienților diagnosticați cu această boală cruntă

Executivul a aprobat, la inițiativa Ministerului Sănătății, Planul de acțiuni pentru perioada 2024-2025 privind implementarea Programului național de control al cancerului pentru anii 2016-2025.

Planul stabilește acțiuni concrete în vederea depistării precoce și controlul cancerului, precum și accesul la servicii calitative de diagnostic, tratament și îngrijire continuă a pacienților cu maladii oncologice.

În ultimele decenii se constată o creștere a indicilor morbidității şi mortalității prin cancer în lume, inclusiv în Republica Moldova. Anual sunt înregistrate circa 10.000 cazuri de tumori maligne la nivel național, acestea ocupând locul doi printre principalele cauze de deces dintre bolile netransmisibile.

Maladiile oncologice au rate de vindecare ridicate atunci când sunt depistate precoce și tratate conform celor mai bune practici internaționale.

Astfel, documentul de politici urmărește reducerea mortalității prin cancer cu 7% la nivel național până în anul 2025, prin modernizarea și fortificarea serviciilor de diagnosticare a pacienților cu maladii oncologice, actualizarea și extinderea listei naționale de medicamente oncologice esențiale, dezvoltarea serviciilor paliative şi a celor de reabilitare pentru pacienții oncologici.

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie „The Guardian“. Un sondaj internaţional, care va fi publicat weekendul viitor, va dezvălui că 57% dintre experţii de top în boli cred acum că o tulpină de virus gripal va fi cauza următorului focar global de boli infecţioase mortale, scrie adevarul.ro

Convingerea că gripa este cea mai mare ameninţare pandemică din lume se bazează pe cercetări îndelungate care arată că evoluează şi suferă mutaţii constant, a declarat Jon Salmanton-García de la Universitatea din Köln, care a efectuat studiul.

„În fiecare iarnă apare gripa”, a spus el. „Aţi putea descrie aceste focare drept mici pandemii. Sunt mai mult sau mai puţin controlate, deoarece diferitele tulpini care le provoacă nu sunt suficient de virulente – dar situaţia nu va fi întotdeauna la fel”, a precizat el. Detaliile sondajului – care a implicat contribuţia a 187 de oameni de ştiinţă – vor fi dezvăluite la congresul Societăţii Europene de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ESCMID) de la Barcelona, weekendul viitor.

Următoarea cauză cea mai probabilă a unei pandemii, după gripă, este probabil un virus – denumit Boala X – care este încă necunoscut ştiinţei, potrivit a 21% dintre experţii care au luat parte la studiu. Ei cred că următoarea pandemie va fi cauzată de un microorganism care nu a fost încă identificat, care va apărea din senin, la fel cum s-a întâmplat şi cu virusul SARS-CoV-2, cauza COVID-19, atunci când a început să infecteze oamenii în 2019.

Aviara îngrozește oamenii de știință

Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a exprimat temeri cu privire la răspândirea alarmantă a tulpinii de gripă H5N1, care provoacă milioane de cazuri de gripă aviară pe tot globul. Acest focar a început în 2020 şi a dus la moartea sau uciderea a zeci de milioane de păsări de curte şi, de asemenea, a ucis milioane de păsări sălbatice.

Cel mai recent, virusul s-a răspândit la specii de mamifere, inclusiv la bovine domestice, care sunt acum infectate în 12 state din SUA, sporind şi mai mult temerile cu privire la riscurile pentru oameni. Cu cât virusul infectează mai multe specii de mamifere, cu atât are mai multe oportunităţi de a evolua într-o tulpină periculoasă pentru oameni, a declarat săptămâna trecută Daniel Goldhill, de la Royal Veterinary College din Hatfield, pentru publicaţia Nature .

Apariţia virusului H5N1 la bovine a fost o surpriză, a adăugat virologul Ed Hutchinson, de la Universitatea Glasgow. „Porcii se pot îmbolnăvi de gripă aviară, dar până de curând bovinele nu au făcut-o. Au fost infectaţi cu propriile lor tulpini ale bolii. Deci apariţia H5N1 la vaci a fost un şoc.

Înseamnă că riscurile ca virusul să pătrundă în tot mai multe animale de fermă şi apoi de la animalele de fermă la oameni devin din ce în ce mai mari. Cu cât virusul se răspândeşte mai mult, atunci şansele ca acesta să sufere mutaţii, astfel încât să se poată răspândi la oameni, cresc şi cresc”, a avertizat el.

Iar unele lecţii despre prevenirea răspândirii bolilor au fost uitate de la sfârşitul pandemiei de COVID, a remarcat Salmanton-García.

„Oamenii au reînceput să tuşească în palmă şi apoi să dea mâna cu alte persoane. Purtarea măştii a dispărut. Ne întoarcem la vechile noastre obiceiuri proaste. S-ar putea să ajungem să regretăm asta”, a avertizat el.

Încep examenele de bacalaureat
Articolul anterior
12 motive pentru care apa oxigenată nu ar trebui să-ți lipsească din casă!
Articolul următor