Banii şi amanţii

Era prietena mea… dar mai mult pentru că avea jucării frumoase. Eu, nu!

separator

Mai avea şi îngheţată în frigider!

Eu, nu!

Maică-sa era contabil-şef la fabrica de produse alcoolice, uneori ne jucam printre butoaie imense cu ţuică, vermut… Tot uneori veneau „ în control” şefi de partid. Veneau cu mâinile goale şi plecau încărcaţi cu sticle de soi. Ea avea tot ce-şi dorea.

Eu nu!

Mai târziu, ea mergea la discotecă.

Eu nu!

Şi mai târziu, ea avea amanţi.

Eu ştiam doar să muncesc.

Ea s-a distrat, a lăsat la o parte principii morale, a mers înainte pe drumul ei!

Avea doar alte jucării.

Am pierdut de multă vreme orice legătură. Ştiu doar că s-a măritat cu un italian bogat şi că maică-sa, mândră de fata ei, a spus:

– A ajuns bine! Acum e patroană, are magazinul ei!

Înţeleg, târziu, de ce nu am reuşit eu niciodată să am un ban în buzunar, de ce nu mi-am imaginat că aş putea deveni patroană de ceva! aqui-ahora

Înţeleg de ce nu mi-au plăcut niciodată relaţiile mincinoase şi de ce nu am invidiat pe nimeni care avea o oarecare poziţie mai înaltă decât a mea!

Înţeleg de ce nu am avut niciodată sentimentul de posesiune materială, „ A avea” a contat puţin pentru mine.

Se vede că nu am avut jucării frumoase la timp!

Dar nu regret!

Pentru că oamenii care ”au” mi-au fost mereu indiferenţi.

I-am iubit pe cei care sunt!

sursa

alte Articole interesante