Din ce sunt preparaţi de fapt ,,micii’’ din comerţ?

O echipă de experţi care activează în domeniul protecţiei consumatorului a cercetat nu mai puţin de 25 de feluri de mici din comerţ, preparaţi din carne tocată, de la diferiţi producători. Rezultatele studiului sunt şocante! Mai mult de jumătate din mici conţineau doar 50% carne, în timp ce monoglutamatul de sodiu şi nitratul de potasiu, aditivi suspecţi, erau prezenţi în aproape toate produsele.

separator

49189carne-de-mici-1

Asociatia Pro Consumatori din România a achizitionat din hipermarketuri 25 de tipuri de mititei, în vederea cercetării conţinutului acestor produse şi potenţialelor efecte asupra sănătăţii consumatorilor. Au fost analizate sortimente de mici fabricate sau distribuite de către lanţuri de magazine precum Auchan, Integra, Suraki, Cora, Galli Gallo, Agro Ardeal, Doly Com Distributie, Carrefour, Valmar, Angst, Mega Image, Pedra Meat Expres, Smithfield, Westfleisch, Lidl, Penny şi Kaufland.

Studiul realizat de către experţii APC a fost coordonat de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. Experţii au cercetat ingredientele din compoziţia produselor, identificarea aditivilor alimentari ce prezintă un risc de apariţie a unor afecţiuni medicale, în cazul unui consum constant şi pe termen lung.

Mititeii sunt semipreparate culinare fabricate din amestec de cărnuri, provenite de la o specie sau mai multe specii de animale, apă, condimente, sare şi bicarbonat de sodiu.

Experţii au constatat că la fabricarea mititeilor analizati s-au folosit de fapt următoarele ingrediente: carne de porc, carne de vită, carne de oaie, carne de caprioară, carne de cerb, carne de urs, piept pui cu piele, pulpe pui cu piele, slănina, seu de vită, apă, sare, sare iodată, sare de mare neiodată, chimion, ardei iute, cimbru, coriandru, enibahar, boia iute, boia dulce, chimen, piper, extract de boia de ardei, usturoi, usturoi deshidratat granulat, nucsoara, ceapă, pătrunjel, maghiran, dextroza, maltodextrina, zahăr, hidrolizate proteice vegetale, supă de vita, supă de oase de vită, ulei de floarea soarelui, fibra de soia, fibre vegetale, arome, aroma de fum, ascorbat de sodiu, acid ascorbic, acetat de sodiu, acid citric, carmin, nitrat de potasiu, bicarbonat de sodiu, carbonaţi de sodiu, lactat de sodiu, izoascorbat de sodiu, procolor, superfrich şi monoglutamat de sodiu.

Mai mult de jumătate din mici aveau indicată în compoziţie doar 50% carne!

Doar 10 produse de mititei, Valmar de la Plescoi, Galli Gallo, Auchan, Mega Image, Agro Ardeal, Cora, Smithfield, Angst, Doly (Kaufland), prezentau pe etichetă un conţinut de 61,5%  – 90% carne.

La 28% dintre produse nu era specificat conţinutul de carne, fapt ce, în România, contravine prevederilor legale.

Mititei_Agro-Ardeal

În schimb, în toate caserolele de mititei  s-a folosit bicarbonat de sodiu; arome – la 40% dintre mititeii analizaţi;  ascorbat de sodiu – la 32%; acid ascorbic – la 32%; carmin – la 28%; acetat de sodiu – la 28%; nitrat de potasiu – 20%; aromă de fum – 20%, monoglutamatul de sodiu – 12%;  citratul de sodiu – la 8%; acidul citric –la 4%; lactatul de sodiu – la 4%; izoascorbatul de sodiu – la 4%; procolor şi superfrich – 4%.

Mititei_Vanatoresti

Arome – termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă şi care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul şi/sau gustul.

Aroma de fum – produs obţinut prin fracţionarea şi purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fracţii primare de gudron şi/sau arome de fum derivate.

Următorii aditivi, periculoşi pentru sănătate, au fost folosiţi la fabricarea micilor

E120 – carminul sau acidul carminic este un colorant roşu strălucitor care se obţine dintr-o specie de insecte numită cosenila. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Acidul carminic poate provoaca rinite, astm, erupţii cutanate şi distruge vitamina B12.

Mititei_Auchan

E252 – nitratul de potasiu, se foloseşte în calitate de conservant şi face parte din grupa e-urilor suspecte. La temperaturi ridicate sau în stomac, nitraţii pot fi convertiţi în nitriti (E250). Nitriţii de sodiu reactionează cu proteinele şi formează substanţe cancerigene numite nitrozamine. Nitriţii pot genera alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.

E262 – acetatul de sodiu, se foloseşte ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic.

E300 – acid ascorbic sintetic, este un agent antioxidant obtinut din glucoza şi care în cantităţi mari poate produce diaree, atacă smalţul dinţilor şi formează calculii la rinichi.

E301 –ascorbatul de sodiu, se foloseşte ca antioxidant şi este  sarea de sodiu a acidului ascorbic.

E316 – izoacorbatul de sodiu, este o substanţă care prelungeste perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidării (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii). Poate genera alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.

E325 – lactatul de sodiu, acidul lactic şi lactaţii sunt utilizaţi drept conservanţi, în special împotriva drojdiilor şi fungilor, fiind folosit şi pentru a creşte stabilitatea antioxidanţilor şi pentru a preveni uscarea diferitelor produse. Se obţine din fermentaţia bacteriană pe amidon şi melasa.

E330 – acidul citric, agent de reglare a acidităţii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor.  Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E331 – citraţii de sodiu, săruri de sodiu ale acidului citric, sunt folosiţi si ca agenţi de reglare a acidităţii produselor alimentare, ca antioxidanţi, conservanţi sau arome, produce efecte secundare ca greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie etc.

E500 – bicarbonatul de sodiu, este un agent de afânare reprezentând o componenta a prafului de copt. Rolul bicarbonatului este de a fragezi carnea şi de a o afâna (dioxidul de carbon eliminat la cald formeaza goluri care dau elasticitate şi volum micilor).

Mititei_Auchan_02

E621- monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.

Mititei_Cora_01

„La alegerea unei caserole de mici trebuie să se aiba în vedere pe de o parte conţinutul de carne/cărnuri de pe etichetă, care ar trebui să depăşească 85% din conţinutul caserolei, iar pe de altă parte celelalte ingrediente din compoziţie.  Trebuie să se evite acei mici care au în compoziţie arome, aroma de fum şi aditivi alimentari, precum glutamatul monosodic, nitratul de potasiu, acidul citric, citratul de sodiu şi izoacorbatul de sodiu. Totodată, trebuie evitate produsele cu adaos de zahăr, ulei vegetal, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale şi fibra de soia, care împreună cu aditivii alimentari maschează calitatea scăzută a cărnurilor folosite în reţeta respectivă. Alte aspecte la fel de importante de urmărit sunt termenul de valabilitate ( 5 – 7 zile de la data producerii) şi condiţiile de păstrare (0 – 4 grade celsius) pe perioada valabilităţii”, subliniază conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele APC.

sursa

alte Articole interesante