Ce fac mămicile pediatre când copilul lor este răcit?

Stările de răceală și virozele la copii sunt momente îngrijorătoare pentru orice părinte, indiferent dacă acesta are sau nu cunoștințe medicale de specialitate.  De fapt, mămicile pediatre nu fac nimic în minus față de orice mamă în fața unei răceli, deoarece nu conțin nicio baghetă miraculoasă contra bolii: febra, secrețiile nazale, tusea sunt simptome comune într-o răceală. Mai multe din sfaturile de mai jos îți vor fi binevenite.

separator

Dr. Irina Costache, medic pediatru:

,,Sunt sigură că 100% dintre mame vor crede că este simplu să fii și medic și mamă în același timp, de multe ori am auzit expresia „ce noroc să fiți doctor chiar dumneavoastră”. Cred ca sunt foarte multe situațiile în care da, este simplu că eu sunt medicul copiilor mei, dar sunt și momente în care mi-aș dori ca această responsabilitate să nu-mi mai aparțină. Cumva, familia întreagă, în diversele situații, așteaptă de la mine diagnostice și rezolvări miraculoase, așteaptă să iau deciziile și să nu existe niciodată complicații. De multe ori îmi doresc să fiu doar mamă, să ascult de sfaturile altui pediatru, responsabilitatea deciziilor să aparțină altcuiva și în acest fel să mă ocup doar de a face ceaiul cu miere și lămâie și a-i oferi medicație”.

Dr. Daniela Cristina Nicorici, medic specialist pediatru:

,,Virozele sunt cele mai frecvente afecțiuni de care suferă copiii, în special în anotimpul rece. Ele pot varia între 8-10 episoade/an la copilul mic, respectiv 2-4 episoade/an la adolescent. Semnele clinice prin care le identificăm sunt febra, cefaleea (durerea de cap), obstrucția nazală, rinoreea (curge nasul), odinofagia (durerea în gât) sau tusea. În general, virozele sunt auto-limitate (durează până într-o săptămână), fiind mai periculoase la nou-născut, la sugarul mic(<3 luni) sau la copiii imunocompromiși/cu boli cronice. Ca mamă pediatru cu 4 copii, respect câteva principii atunci când unul dintre ei întâmpină o astfel de afecțiune:

1. Hidratarea corespunzătoare
Aceasta se face constant, pe tot parcursul zilei, în general cu apă, eventual și cu ceaiuri, sucuri de fructe, supe limpezi. La sugarul alimentat la sân este important alăptatul frecvent.

2. Curățarea nasului/suflarea frecventă
Aceasta este importantă pentru a face posibil alăptatul, respectiv alimentarea copilului, cât și pentru a preveni complicațiile datorate obstrucției nazale (otitele, spre exemplu). Igiena se poate face prin lavaj nazal cu ser fiziologic sau apă de mare, apoi curățarea/aspirarea nasului și eventual administrarea de picături la indicația pediatrului.

3. Scăderea febrei
Aceasta se poate face prin metode fizice (se dezbracă copilul) sau prin medicație (antitermice: paracetamol, ibuprofen în dozele corespunzătoare prescrise de medic). Persistența febrei peste 3 zile sau agravarea simptomelor impune prezentarea la medic (semne de alarmă ar fi: tusea frecventă, otalgia-durere auriculară, respirație zgomotoasă/rapidă).

4. Umidifierea aerului din cameră (cu ajutorul umidificatorului la valori între 40-60%) și aerisirea frecventă

5. Consumul preponderent de fructe și alimente ușoare (iaurturi, supe)

6. Evitarea automedicației (eventual utilizarea suplimentelor de tipul: vitamina C, zinc, echinaceea, propolis – dacă copilul nu este alergic).

Dr. Oana Șoaită, medic pediatru:

,,Caloriferele le setez la temperatură joasă, astfel copilul poate respira pe nas și nu pe gură. O pernă în plus îl ajută să stea cu trunchiul înclinat, un alt motiv să respire mai bine. Crema mentolată – aplicată pe piept – nu lipsește din casă. De-a doua zi mă aștept să tușească. Acest mecanism de îndepărtare a secrețiilor de pe căile respiratorii încerc să îl ajut cu un sirop de tuse din plante. Hidratarea rămâne prioritară. Datorită nasului înfundat copilul respiră pe gură și gâtul se înroșește. Apetitul scade, așadar copilul va avea în timpul zilei mese mai multe și mai mici.

Dr. Anca Cochino, medic specialist pediatru:

,,Când răcește copilul în primul rând încerc să îl hidratez cât mai bine cu putință. Dacă nu vrea să mănânce, nu e nicio problemă 2-3 zile. Mai ales cât persistă durerea de gât sau secrețiile nazale importante (nu prea mai simțim bine gustul, nici mirosul alimentelor, deci nici nu prea avem poftă de mâncare când răcim). Când era mic prefera laptele, dar, pe măsură ce a crescut, am putut varia felul lichidelor. Acum îi place să bea și ceai cu miere, limonadă, sucuri de fructe proaspete, compot, zeamă de supă, apă, lapte. Variind gustul lichidelor pe parcursul unei zile e mai ușor de asigurat suplimentarea hidratării. Lichidele să fie călduțe și trebuie băute în cantități mici, repartizate pe parcursul întregii zile și al nopții (24 de ore), mai ales când se asociază cu febra care deshidratează copilul. Febra o tratăm clasic, cu ibuprofen sau paracetamol sau algocalmin, la nevoie, ori atunci când aceasta depășește 38,5 grade. Dacă începe să îi curgă nasul trebuie curățat cât mai bine. Copilul meu, din fericire, a învățat foarte repede să sufle nasul (în jur de 1 an). Când se înfundă folosim ser fiziologic sau descongestionante”. 

sursa

loading...
alte Articole interesante