Zece persoane au ajuns la spitalul din Bălți, în urma unui accident rutier, produs astăzi, în satul Răuțel, raionul Fălești. Șoferul unui automobil model BYD a ieșit pe contrasens și s-a ciocnit frontal cu microbuzul de pe ruta Bălți-Fălești. Potrivit martorilor, șoferul care a provocat accidentul, ar fi fost în stare de ebrietate.
Acesta a încercat să depășească unu vehicul, dar a pierdut controlul volanului, raportează tvn.md.
La fața locului au intervenit polițiștii și medicii de la urgență. Șoferul microbuzului de rută spune că tocmai pornise din stație și se deplasa cu 40 de kilometri la oră. Martorii spun că șoferul, care ar fi provocat accidentul, a ieșit la depășire, fără însă să se asigure, astfel că impactul nu a putut fi evitat.
Din cele zece persoane, care au ajuns la spital, una este în stare gravă. Pintre răniți se află și trei copii.
Oamenii legii au inițiat o anchetă în acest caz. Conducătorul auto care va fi găsit vinovat de producerea accidentului riscă până la trei ani de pușcărie sau o amendă de peste la 35 de mii de lei.
O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament
În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.
Expoziția include fotografii și documente despre: – preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză; – cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici; – preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma; – scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale; – scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.
Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.
Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova
În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.
Când ar urma să fie pregătită Rusia pentru a ataca NATO
Când ar urma să fie pregătită Rusia pentru a ataca să NATO. Anunțul a fost făcut de cel mai înalt oficial militar german: „Vedem că Rusia produce mult material de luptă… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”.
Rusia ar putea fi pregătită din punct de vedere militar să atace ţările NATO în decurs de 5 până la 8 ani, dacă va alege să facă acest lucru, după ce îşi va reconstrui forţele afectate de impactul războiului din Ucraina, a declarat cel mai înalt oficial militar german, citat de Reuters.
„Până atunci, pe baza analizei noastre, Rusia (îşi va fi) reconstituit propriile forţe într-o măsură în care un atac împotriva teritoriului NATO ar putea fi posibil”, a declarat comandantul armatei germane, generalul-locotenent Carsten Breuer, în timpul unei vizite în Polonia.
„Nu spun că va avea loc, dar că ar putea fi posibil”, a precizat el. „Vedem că Rusia produce mult material de luptă şi nu pune tot acest material pe linia frontului în Ucraina… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”, a declarat Breuer, şeful apărării germane. „Ceea ce vedem este o ameninţare în cinci până la opt ani”, a precizat el.
Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962. Dar Moscova a respins în mod regulat sugestiile occidentale potrivit cărora ar putea lua în considerare un atac asupra NATO, spunând că ar fi un nonsens total. Liderul rus Vladimir Putin a reiterat luna trecută că Rusia nu are planuri de atac asupra niciunei ţări NATO, deşi a declarat că va doborî orice avion de luptă F-16 furnizat de Occident Ucrainei.
Dintre cei 32 de membri ai NATO, şase ţări europene au o graniţă comună cu Rusia: Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.
În prezent, Rusia pare din ce în ce mai mult în ofensivă în Ucraina, unde conflictul este caracterizat atât de lupte de uzură din tranşee, care amintesc de Primul Război Mondial, cât şi de războiul cu drone de înaltă tehnologie.
Moscova controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014.
Oficialii ucraineni au declarat că forţele lor armate numără aproximativ 800.000 de oameni, în timp ce, în decembrie, Putin a ordonat ca forţele Rusiei să fie mărite cu 170.000 de soldaţi, ajungând la 1,3 milioane.
Dincolo de personal, cheltuielile de apărare ale Moscovei sunt mai mari decât cele ale Ucrainei. În 2024, aceasta a alocat 109 miliarde de dolari pentru acest sector, mai mult decât dublu faţă de obiectivul echivalent al Ucrainei, de 43,8 miliarde de dolari.
Republica Moldova, ajutată de 14 Înalți Consilieri UE în procesul de reforme și de integrare europeană
La Chișinău se află 14 Înalți Consilieri ai Uniunii Europene (UE), pentru a ajuta autoritățile în procesul de reforme și de apropiere a R. Moldova de UE.
Jumătate dintre Înalții Consilieri UE vin din România și sunt experți în domenii precum servicii financiare (Nicolae Grigore), justiție și procuratură (Gabriela Scutea), coordonare a reformelor (Dragoș Ciuparu), afaceri de securitate internă (Victor Wili Apreutesei), reforma administrației publice locale inclusiv descentralizarea și fuzionarea voluntară (Victor Giosan), educație și cercetare (Daniel Funeriu) și energie (Alexandru Săndulescu).
Misiunea Înalților Consilieri UE la Chișinău a început în ianuarie 2023 și va dura până în ianuarie 2025.
Doi dintre experții români – Dragoș Ciuparu și Victor Giosan – activează în oficiul premierului Dorin Recean, iar ceilalți îi consiliază pe factorii de decizie de la ministerele de profil, precum și de la Banca Națională a Moldovei.
Alți trei Înalți Consilieri ai UE sunt originari din Lituania și sunt experți în prevenirea, combaterea spălării banilor, recuperarea și administrarea bunurilor infracționale (Žydrūnas Bartkus), în dezvoltarea sectorului agroalimentar (Rolandas Taraškevičius) și în mediu și tranziția verde (Justina Grigaraviciene).
Totodată, un Înalt Consilier UE este specialist în managementul finanțelor publice și vine din Letonia (Janis Jankovskis), altul este expert în domeniul anticorupției din Polonia (Pawel Wojtunik) și lucrează în oficiul premierului, iar al treilea a fost detașat la Serviciul Vamal, fiind expert din Italia în politica vamală și fiscală, mobilizarea veniturilor interne (Rosario De Blasio).
Al 14-lea Înalt Consilier UE vine din Germania (Hans Martin Sieg), este specialist în coordonare strategică și afaceri europene și a fost detașat la Administrația Prezidențială de la Chișinău.
Acesta a încercat să depășească unu vehicul, dar a pierdut controlul volanului, raportează tvn.md.
