Angélica Rivera – de la actriță de telenovele la prima doamnă de stat! Vezi tranformarea

Parcul central din municpiul Bălți va purta numele regretatului actor și artist Mihai Volontir. Decizia fost votată ieri la ședința consiliului local, anunță presa din nordul țării.

Au votat consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor și Partidul Schimbării.

Legendarul actor Mihai Volontir ar fi împlinit în luna martie 90 de ani.

Mihai Volontir, actor de teatru și film, s-a născut în 1934, în satul Glinjeni, raionul Șoldănești. A făcut studii la Școala Pedagogică din Orhei și concomitent a lucrat în calitate de pedagog la școala din Păpăuți, Rezina.

Din 1957 și până la sfârșitul vieții, a fost actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. Debutează cu rolul Surugiului din spectacolul „Chirița în Iași” de Vasile Alecsandri. A jucat în peste 120 de spectacole, a realizat zeci de roluri memorabile în diverse comedii, tragedii și drame.

A debutat ca actor de film la Studioul cinematografic „Moldova-film” în 1967, în rolul lui Ivan Turbincă din filmul „Se caută un paznic” în regia lui Gheorghe Vodă. În 1979, a jucat rolul lui Budulai în filmul artistic „Țiganul”, care i-a adus celebritate în lumea întreagă, apoi în 1984, a urmat filmul ”Întoarcerea lui Budulai”. În 2000 a fost desemnat cel mai bun actor al secolului XX al cinematografiei moldovenești.

Mihai Volontir este cavaler al „Ordinului Republicii”, cetățean de onoare al municipiului Bălți și cetățean de onoare al municipiului Chișinău.

Mihai Volonti s-a stins la vârsta de 81 de ani, pe 15 septembrie 2015, la Spitalului Clinic Republican din Chișinău, în urma complicațiilor cauzate de diabetul zaharat.

Toate, cele 14 havuzuri funcționale sunt verificate, așa încât de sărbătorile pascale, acestea să fie pornite.

În prezent, specialiștii de la Î.M. Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, cei ai preturilor și de la Direcția Generală Locativ-Comunală şi Amenajare, verifică echipamentele tehnice, cum ar fi pompele, robinetele și rețelele de distribuție și efectuează lucrări de amenajare și reparație a zonelor din preajmă, a fântânilor arteziene, acolo unde este cazul, anunță municipalitatea.

În centrul capitalei, verificări au avut loc la havuzul din Grădina Publică ,,Ștefan cel Mare şi Sfânt” și la fântânile din scuarul Teatrului Național de Operă și Balet ,,Maria Bieșu”.

Lucrări de profilaxie au fost făcute și la havuzul din Complexul memorial ,,Feciorilor Patriei – Sfântă Amintire” din sectorul Rîșcani şi la Scara Cascadelor din Parcul ,,Valea Morilor”.

De asemenea, verificări au fost realizate și la havuzurile din parcurile ,,Șipca”, din str. N. Dimo, ,,La Izvor” și ,,Alunelul”, din sectorul Buiucani, care au fost construite de la zero de Primăria Chișinău în ultimii trei ani.

Noile norme urmăresc să prevină violența de gen și să protejeze victimele, în special femeile și victimele violenței domestice.

Parlamentul a adoptat miercuri, cu 522 voturi pentru, 27 împotrivă și 72 abțineri, primele norme europene privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Directiva solicită legi mai stricte împotriva violenței cibernetice, o asistență mai bună acordată victimelor și măsuri de prevenire a violului.

Noile norme interzic mutilarea genitală a femeilor și căsătoria forțată și includ orientări specifice pentru infracțiunile comise online, cum ar fi divulgarea informațiilor private și exhibiționismul cibernetic (cyber-flashing).

Noua legislație va include o listă mai cuprinzătoare a circumstanțelor agravante pentru infracțiunile pasibile de pedepse mai grave, cum ar fi infracțiunile împotriva personalităților publice, a jurnaliștilor sau a apărătorilor drepturilor omului. Pe lista circumstanțelor agravante se află și intenția de a pedepsi victimele în funcție de sexul lor, orientarea sexuală, culoarea pielii, religie, origine socială sau convingeri politice, precum și dorința făptuitorului de a-și menține sau recăpăta „onoarea”.

Servicii de sănătate sexuală și reproductivă la dispoziția victimelor

Siguranța și starea de bine a victimelor trebuie să aibă prioritate, inclusiv prin accesul la adăposturi sigure. Victimele ar trebui să beneficieze de acces la îngrijiri medicale, inclusiv la servicii de sănătate sexuală și reproductivă. Autoritățile statelor membre vor avea mai multe obligații în materie de raportare și de colectare a probelor. Ele vor trebui și să sensibilizeze publicul cu privire la faptul că actele sexuale neconsensuale sunt considerate infracțiuni.

Datorită insistențelor Parlamentului, Comisia va întocmi un raport o dată la cinci ani pentru a constata dacă normele trebuie revizuite.

Noile norme vor intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție trei ani pentru a pune în aplicare dispozițiile.