Ziua Mondială a Libertăţii Presei este dedicată, în 2019, temei ”Media pentru democraţie: jurnalism şi alegeri în vremurile dezinformării” iar principalele evenimente dedicate celebrării sunt organizate în Etiopia, la Addis Abeba.
Data de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertăţii Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU, ca urmare a unei propuneri formulate în cadrul Conferinţei Generale UNESCO din 1991. Evenimentul comemorează Declaraţia de la Windhoek, adoptată în 1991, în cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste, organizat la Windhoek, în Namibia, scrie gândul.info.
O recomandare adoptată în cadrul Conferinţei Generale UNESCO din 1991, privind promovarea libertăţii presei în lume, a reprezentat iniţiativa declarării zilei de 3 mai Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Rezoluţia din 1991 a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.
Ziua Londială a Libertăţii presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanţei şi obligaţiei respectării libertăţii de exprimare. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului arată la articolul 19 că „orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”.
R. Moldova a coborât cu 10 poziții în clasamentul anual al libertății presei și se situează pe locul 91 în clasamentul țărilor în funcție de gradul de libertate a presei, elaborat de către „Reporteri fără frontiere”. R. Moldova este precedată de Serbia, care a ocupat locul 90, și este urmată de Gambia, care se situează pe poziția 92, informează zdg.md.
Conform rapoartelor anterioare, în 2018 R. Moldova ocupat poziția 81, iar în 2017 – poziția a 80.
În profilul pe țară se aduc argumente precum mass-media din Moldova este diversă, dar în același timp extrem de polarizată, ca și țara în sine, caracterizată de instabilitate cronică și influența excesivă a oligarhilor.
„Linia editorială a principalelor instituții media se corelează îndeaproape cu interesele politice și de afaceri ale proprietarilor lor – o problemă care a fost deosebit de vizibilă în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 2019. Independența și calitatea jurnalistică, precum și concentrarea proprietății mass-media sunt provocări majore. Întrucât mass-media se luptă una cu cealaltă într-un climat accentuat de polarizare a societății, lipsa de independență a autorității de reglementare a radiodifuzării continuă să fie o sursă de îngrijorare”, se menționează în profilul despre libertatea cuvântului în R. Moldova.
Primele trei locuri în clasamentul anului 2019 sunt ocupate de Norvegia, Finlanda și Suedia în timp ce Eritreea, Coreea de Nord și Turkmenistanul închid clasamentul.