Dansatorul Mihai Ungureanu a împlinit 15 ani!

Condamnarea lui Marine Le Pen, principala figură politică a extremei drepte franceze, în dosarul deturnării de fonduri de la Parlamentul European și interzicerea candidaturii sale la prezidențialele franceze din 2027 au atras imediat critici din partea unor figuri precum premierul ungar Viktor Orban și vicepremierul italian Matteo Salvini, acesta din urmă vorbind de „un film prost, care poate fi văzut și în alte țări, precum România”, scrie digi24.ro

Kremlinul a deplâns „o încălcare a normelor democratice”.

Prima reacție la verdictul de condamnare a lui Marine Le Pen a venit din partea Rusiei, scrie Le Figaro.

Kremlinul a reacționat la sentința prin care Le Pen nu mai poate candida la prezidențiale deplângând o „încălcare a normelor democratice”.

„Nu vrem să ne amestecăm în afacerile interne ale Franței, nu am făcut-o niciodată”, a asigurat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări pe această temă. „Dar, într-adevăr, din ce în ce mai multe capitale europene iau calea încălcării normelor democratice”, a comentat el.

Viktor Orban, solidar cu Le Pen Premierul Ungariei, Viktor Orban, a pus un mesaj de solidtarite cu Le Pen, pe contul său de X.

„Eu sunt Marine”, a scris pe platforma X Victor Orban, care denunță în mod regulat atacurile juridice asupra aliaților săi, comentează Le Figaro.

Matteo Salvini vede similarități cu România

Pentru Matteo Salvini, vicepremier al Italiei și liderul Lega, condamnarea lui Marine Le Pen seamănă cu „un film prost” văzut „în alte țări precum România”.

„Cei care se tem de hotărârea alegătorilor găsesc adesea alinare în hotărârea instanțelor”, a spus el.

„La Paris, Marine Le Pen este condamnată și vor să o excludă din politică. Este un film prost care poate fi văzut și în alte țări, cum ar fi România”, a scrie Salvini pe X.

Acest verdict este „o declarație de război din partea Bruxelles-ului, într-un moment în care impulsurile războinice ale lui von der Leyen și Macron sunt înfricoșătoare. Nu ne vom lăsa intimidați, nu ne vom opri”, a continuat liderul naționalist italian.

În septembrie anul trecut, când însuși Matteo Salvini a fost condamnat pentru împiedicarea debarcării migranților într-un port italian, Jordan Bardella și Marine Le Pen i-au acordat sprijinul fostului prim-ministru, denunțând o „campanie de intimidare și persecuție judiciară.

Geert Wilders sper că Le Pen va câștiga recursul și va ajunge președinte

La rândul său, olandezul Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate, s-a declarat „șocat de verdictul extrem de dur împotriva „președintei deputaților europeni ai RN”.

„O susțin și cred în ea 100% și sunt convins că își va câștiga recursul și va deveni președinte al Republicii Franceze”, a scris acesta.

Aceste trei formațiuni politice fac parte din același grup ca și RN în Parlamentul European, Patriots for Europe.

Reacții din lumea politică franceză

„Democrația franceză este cea care este atacată”, a reacționat Jordan Bardella pe X.

„Astăzi, nu doar Marine Le Pen a fost condamnată pe nedrept: democrația franceză a fost executată”, a denunțat președintele formațiunii Adunarea Națională, însoțindu-și tweet-ul cu hashtag-ul #JeSoutiensMarine (O susțin pe Marine, n.r.)

„Mai este Franța o democrație?”, se întreabă Éric Ciotti Fostul președinte al partidului Les Républicains, care s-a raliat formațiunii Adunării Naționale încă din vara anului trecut, a reacționat pe X punând la îndoială rolul judecătorilor în ceea ce privește alegerea făcută la urne.

„Este un sistem de acaparare a puterii care exclude sistematic orice candidat prea la dreapta care este în măsură să câștige, de la François Fillon la Marine Le Pen”, a scris el.

Amintim că un tribunal parizian a condamnat-o luni pe Marine Le Pen la patru ani de închisoare, din care doi cu executare (nu va fi încarcerată, ci va purta brățară electronică), o amendă de 100.000 de euro și cinci ani în care nu va putea candida la nicio funcție publică, în dosarul asistenților parlamentari ai partidului lui Le Pen care erau plătiți de Parlamentul European, dar lucrau de fapt pentru partid.

La scurt timp după ce echipele de salvare au reuşit să aducă la suprafaţă vehiculul lor, care se scufundase într-o mlaştină, trei dintre cei patru soldaţi americani daţi dispăruţi în Lituania au fost găsiţi decedaţi, a anunţat luni armata americană, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Informaţia a fost confirmată de preşedintele Lituaniei, potrivit Reuters. ”Trei soldaţi din armata americană din brigada 1 blindată de luptă, divizia 3 infanterie, au fost găsiţi morţi în Lituania”, a indicat serviciul de presă al armatei americane în Europa şi Africa.

Conform surselor citate, continuă operaţiunea de căutare a celui de-al patrulea soldat dat dispărut.

Autorităţile lituaniene au fost informate marţi despre dispariţia celor patru soldaţi americani în apropierea frontierei cu Belarus. De atunci, a fost lansată o operaţiune de căutare şi salvare lituaniano-americană de anvergură, implicând sute de persoane şi echipamente grele.

La solicitarea Vilniusului, Polonia a trimis în zonă o unitate de 150 de soldaţi şi specialişti. Vehiculul M88 Hercules a fost localizat miercuri. Potrivit armatei americane, vehiculul a fost găsit scufundat la aproximativ 4,5 metri adâncime sub o masă de apă şi noroi, ceea ce a făcut operaţiunea de recuperare extrem de dificilă.

Lituania, membră a NATO şi a Uniunii Europene, găzduieşte peste 1.000 de militari americani.

Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol susțin că nu dețin informații despre prezența deputatului, condamnat penal, Alexandr Nesterovschi pe teritoriul regiunii, scrie radiomoldova.md

Reacția a venit după ce directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Musteață, a declarat că parlamentarul s-ar afla în stânga Nistrului, unde ar fi ajuns cu sprijinul Ambasadei Federației Ruse, la Chișinău.

„Vă informăm oficial că nu dispunem de informații privind prezența domnului Nesterovschi pe teritoriul Transnistriei”, notează așa zisul minister de la Tiraspol.

Declarațiile SIS au fost respinse anterior și de Ambasada Rusiei, care a calificat acuzațiile drept „insinuări nefondate și inacceptabile”.

Precizăm că directorul SIS, Alexandru Musteață, a anunțat pe 31 martie, că deputatul Alexandr Nesterovschi, condamnat penal, se află în prezent în regiunea transnistreană, unde ar fi ajuns cu sprijinul Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău.

Potrivit acestuia, operațiunea face parte dintr-un mecanism de agresiune hibridă coordonat de Rusia împotriva Republicii Moldova.