Lista documentelor de care vor avea nevoie moldovenii cu cetățenie română pentru a râmâne în Marea Britanie după Brexit

30/03/2019

News

La 23 iunie 2016, rezultatul referendumului din Marea Britanie s-a încheiat cu decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană (UE). Acest proces este cunoscut sub numele de Brexit. Această decizie înseamnă că dreptul la libera circulație se va încheia pentru cetățenii UE (inclusiv cetățenii Elveției, Norvegiei, Islandei și Liechtensteinului) și membrii de familie ai acestora din Marea Britanie, cât și pentru cetățenii britanici care trăiesc în UE.

Guvernul britanic se angajează să protejeze drepturile cetățenilor europeni care trăiesc în Marea Britanie și să aplice noua schemă de înregistrare a cetățenilor europeni.

În cazul în care se va ajunge la un acord, EU Settlement Scheme va fi pus în aplicare în întregime și în conformitate cu termenii specificați în Withdrawal Agreement. Aceasta protejează viitoarea rezidență a cetățenilor UE și a membrilor familiilor acestora, care se vor afla în Marea Britanie înainte de 31 decembrie 2020.

Cerințele de eligibilitate pentru EU Settlement Scheme sunt în principal bazate pe rezidență. O aplicație bazată pe rezidență înseamnă că Home Office va examina cât timp o persoană a fost în Marea Britanie și nu ceea ce a făcut în Marea Britanie. Prin urmare, rezultatul aplicației (obținerea statutului de settled sau pre-settled) nu depinde de statutul pe piața muncii al unei persoane, dacă o persoană accesează sau nu beneficii/pensii, dacă o persoană necesită asigurare de asistență medicală completă în caz de boală.

Aceasta înseamnă că cetățenii UE și membri lor familiilor acestora care au rezidența continuă în Marea Britanie timp de 5 ani, vor fi eligibili să aplice pentru statutul settled. Cei care au trăit în Marea Britanie mai puțin de 5 ani, vor trebui să aplice pentru statutul pre-settled.

Lista documentelor prin care puteți dovedi REZIDENȚA în Marea Britanie în aplicația pentru EU Settlement Scheme sunt următoarele:

Documente care acoperă perioade mai lungi de timp (între 2 date)

Extras bancar anual sau un rezumat al contului – cel puțin 6 luni de plăți primite sau efectuate în UK
scrisoare de la angajator
factura de plată a taxei către consiliul local
scrisoare/ certificat/ adeverință de la școală, colegiu, universitate sau altă formă de învățământ acreditată,
factura pentru taxele efectuate către școală, colegiu, universitate
document/scrisoare care atestă adresa din UK, primită de la un organism de finanțare a studenților din UK – Student Loans
dovada creditului ipotecar
contractul de închiriere și dovada plății
document care atestă plata contribuţiilor a unui liber profesionist (SELF-EMPLOYED)
formularul P60 pentru o perioadă de 12 luni – P60 – Se pot solicita dovezi suplimentare pentru a confirma că ați locuit in UK timp de cel puțin 6 luni din acea perioadă.
Formularul P45 indicând durata angajării anterioare. Ar trebui să obțineți un P45 de la angajator atunci când nu mai lucrați pentru ei.

Documente care acoperă perioade mai scurte de timp (1 LUNĂ)

extras de cont care arată plățile primite sau cheltuite în UK
adeverinţă salarială pentru un loc de muncă în UK
facturile la apă, gaz sau energie electrică care indică o adresă din UK
factura la telefonul fix sau mobil, TV sau internet care indică o adresă din UK
factura pentru reparații la domiciliu, servicii de medicină veterinară sau asigurări, precum și dovada plăţii
adeverință/ scrisoare de la medicul de familie, spital sau alt specialist în domeniul sănătății care confirmă programările pe care le-ați făcut sau la care v-ați prezentat
scrisoare de la un departament guvernamental, serviciu public sau caritate care atestă faptul că ați colaborat la o anumită dată sau pentru o anumită perioadă (de exemplu, Job Center Plus sau Citizens Advice)
ștampila pusă pe pașaport care confirmă intrarea în Regatul Unit
bilet de călătorie care confirmă că ați intrat în Regatul Unit dintr-o altă țară
factură pentru munca pe care ați făcut-o în UK și dovada plății

Cererile trebuie depuse până la 30 iunie 2021 pentru a asigura cetățenilor UE dreptul de a trăi în Marea Britanie după această dată. Află mai multe AICI.

Galina Dodon, fosta primă doamnă a R. Moldova, a pierdut procesul cu Mihai Popșoi. De ce era acuzată

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins cererea de chemare în judecată depusă încă în august 2019 de soția fostului președinte Igor Dodon, Galina, împotriva actualului ministru de Externe, Mihail Popșoi. Dispozitivul deciziei a fost pronunțat în data de 9 aprilie de judecătoarea Veronica Jomiru-Niculiță. Fosta primă doamnă a solicitat instanței să constate drept defăimătoare unele declarații ale lui Popșoi, și anume că pe numele său ar fi fost deschise dosare penale, scrie anticorupție.md.

Galina Dodon l-a atacat pe Popşoi în judecată în 2019, după ce acesta a declarat public că soţia şefului statului ar fi figurat într-un dosar penal privind finanţarea ilegală a Parudului Socialiştilor. Afirmațiile au fost făcute în luna martie 2019, la un protest care s-a desfășurat în fața Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Atunci, Mihail Popşoi a declarat că o coaliție între Blocul ACUM și PSRM e foarte dificilă atâta timp cât prima doamnă are dosare penale.

„Acest lucru îl cunoșteam din presă și îl aveam confirmat din surse anonime din Procuratura Generală”, s-a justificat ulterior Popșoi.

Prima şedinţă de judecată a avut loc în august 2019. La a treia şedinţă de judecată, din februarie 2020, magistrata Maria Frunze a declarat că se retrage în deliberare şi urmează să pronunţe o decizie la şedinţa programată pentru 3 martie 2020. Însă la şedinţa respectivă instanţa a decis că trebuie să fie reluată cercetarea judecătorească.

Soții Dodon, acuzați de îmbogățire ilicită

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, este cercetat în mai multe dosare penale. În cel în care este cercetat pentru îmbogățire ilicită, soția sa, Galina, este acuzată de complicitate.

”Procurorii anticorupție i-au înaintat învinuirea doamnei Galina Dodon. Acesteia i se incriminează săvârșirea infracțiunii de complicitate la îmbogățirea ilicită, manifestată prin contribuirea la deținerea de către soțul acesteia Dodon Igor, personal și prin persoane terțe a bunurilor în valoare de peste 21 milioane lei, ceea ce depășește substanțial veniturile declarate în sumă de peste 3 milioane lei, cu 18 277 157, 00 lei.

Aceste sume se raportează la perioada februarie 2014-octombrie 2021. În cadrul audierilor în calitate de învinuită, dna Galina Dodon, vina nu și-a recunoscut în săvârșirea infracțiunii incriminate, refuzând să facă careva declarații referitor la circumstanțele cazului investigat”, se arată în referatul procurorilor.

Lista deputaților cu venituri de peste 1 milion de lei. Cine sunt deputații cu cele mai mari datorii

În Parlamentul de la Chișinău sunt 22 de deputați care au înregistrat venituri de peste un milion de lei în 2023. Asociația Promo-LEX a lansat astăzi o serie de infografice referitoare la portofoliul financiar al aleșilor poporului, scrie jurnal.md.

În lista deputaților cu venituri personale/familiale peste 1 milion de lei în 2023 cei mai mulți sunt deputați ai PAS – 16. Patru sunt de la BCS, iar doi sunt neafiliați.

Promo-Lex prezintă și lista deputaților ale căror datorii personale sau familiale au depășit un milion de lei. Patru deputați datornici sunt de la BCS, trei de la PAS și doi neafiliați.

Numărul persoanelor refugiate din Ucraina care beneficiază de protecție temporară în Chișinău a depășit cifra de 23 mii

Numărul persoanelor refugiate din Ucraina, care în prezent beneficiază de protecție temporară pe teritoriul municipiului Chișinău, a depășit cifra de 23.000.

Doar în ultima săptămână, acest statut l-au mai primit alți 500 de cetățeni ai țării vecine.

În context, viceprimarul Angela Cutasevici a făcut un apel repetat către cetățenii ucraineni, îndemnându-i să-și legitimeze șederea.

„În primul rând, protecția temporară le oferă persoanelor beneficiare dreptul de a munci. Primăria Municipiului Chișinău susține încadrarea în câmpul muncii a refugiaților ucraineni, astfel fiindu-le asigurată integrarea socială și economică. De asemenea, statutul protecției temporare le oferă cetățenilor ucraineni, stabiliți în Municipiul Chișinău, dreptul de a-și școlariza copiii minori în instituțiile municipale de învățământ sau de a beneficia de asistență medicală”, a subliniat viceprimarul capitalei.

Totodată, Angela Cutasevici a reiterat că, Primăria Chișinău îi îndeamnă în continuare pe toți cetățenii ucraineni refugiați să beneficieze de o ședere legală pe teritoriul capitalei.