Maestrul Gleb Sainciuc ar fi împlinit astăzi 98 de ani!

19/07/2017

News

Renumitul pictor și autor de măști, portretist, Artist Plastic al Poporului, Glebus Sainiuc, s-a distins printr-un talent inconfundabil și o măestrie remarcabilă. Creația autorului a încântat publicul moldovean de-a lungul timpului prin originalitatea stilului, umorul subtil și simțul artistic incontestabil.

Artisticul plastic, un fenomen unic în cultura şi în spiritualitatea Basarabiei, a devenit cunoscut mai ales pentru colecția sa de măști, pe care le prezenta el însuși.

În perioada 1957-1997 maestrul a creat peste 300 de măşti, care au reprezentat elita vieţii culturale româneşti: Valentina Rusu-Ciobanu, Mihai Grecu, Aureliu Busuioc, Nicolae Sulac, Ion Druţă, Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi, Anastasia Lazariuc, Sofia Rotaru, Eugeniu Coşeriu, Liviu Ciulei, Ana Blandiana, Adrian Păunescu şi încă mulţi alţii, sau din alte spaţii spiritual-geografice: Marcel Marceau, Jean-Paul Sartre din Franţa; Arkadi Raikin, David Oistrah, Bulat Okudjava, Aleksandr Soljeniţîn, Alla Pugaciova, Andrei Voznesenski, Luciano Pavarotti, Anne Veski, poetul Imantis Ziedonis, Laima Vaikule, poetul Ghevork Emin din Armenia, prozatorul Cinghiz Aitmatov din Kirghizia.

Artist plastic de o apreciabilă originalitate, Glebus Sainciuc a format un cuplu cu pictoriţa Valentina Rusu-Ciobanu, împreună crescându-l pe fiul lor, Lică Sainciuc, pictor de seamă şi un excelent specialist în studiul artelor.

Glebus Sainciuc s-a născut la 19 iulie 1919, la Chişinău, într-o casă de lîngă biserica Sf. Vineri, pe malul Bîcului. Face studii la faimosul, pe atunci, Liceu „B.-P. Hasdeu”, avînd un excelent îndrumător şi susţinător în pasiunea sa pentru artă: profesorul de desen A. Niculescu. În anul 1942 susţine bacalaureatul, după care studiază, pînă în 1944, la Facultatea de Arhitectură a Politehnicii din Bucureşti. După război, absolveşte Şcoala de Arte Plastice „Ilia Repin” din Chişinău (1947), în acelaşi an fiind primit în Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova.

Debuturile sale în pictură sunt marcate de căutările specifice anilor ’30-’40 din artele plastice române şi vest-europene.

Glebus Sainciuc a realizat cu multă dăruire o galerie de portrete ale contemporanilor, cu precădere oameni de arte, de litere, savanţi: actrița Nina Vodă (1966), prozatorul Vasile Vasilache (1968), Nana; scriitorii Lida Istrati, Petru Cărare (1970), Leonida Lari (1972), Vladimir Beşleagă (1973), traducătorul Igor Creţu (1973), muzicianul Vasile Goia (1976), scriitorul Andrei Burac (1987), poeţii Valeria Grosu (1992), Iulian Filip (1993), interpretul Radu Dolgan (1996) și mulți alții.

Un alt capitol în creaţia lui Gleb Sainciuc îl constituie caricaturile, reprezentînd chipurile a numeroşi actori, artişti plastici, scriitori, muzicieni, interpreţi, oameni de ştiinţă, jurnalişti, profesori, bibliotecari, precum şi tineri studioşi, ţărani, muncitori – peste 500 de asemenea lucrări au fost publicate în ziarele şi revistele din țară.

Maestrul a participat la mai multe expoziţii organizate în muzeele din Chişinău, Sofia, Baku, Kiev, Odesa, Lvov, Havana, Montreal, Moscova, Petersburg, Paris, Grenoble ş.a. Creaţiile autorului se află în zeci de muzee și în sute de colecţii particulare.

Renumitul pictor Glebus Sainciuc s-a stins din viață pe 16 octombrie 2012, la vârsta de 93 de ani.

Republica Moldova va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani

Republica Moldova, reprezentată de Asociația de Turism Medical, va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani. O decizie în acest sens a fost luată în cadrul Adunării Generale a GHTC.

Potrivit Asociației de Turism Medical de la Chișinău, din cei trei candidați, Germania, Arabia Saudită și Republica Moldova, ultima a obținut majoritatea voturilor. La adunare au participat reprezentanți ai peste 50 de state ale lumii, dintre care 22 de state au avut drept de vot.

„Angajamentul nostru se bazează pe trei piloni: expansiune, inovație și accesibilitate. Ne propunem să construim un ecosistem global al turismului medical care să fie inclusiv, etic și sustenabil. La fel de important este să promovăm cele mai noi tehnologii și metode de tratament, să sprijinim cercetarea și dezvoltarea în domeniul medical”, a declarat Natalia Ciobanu, președintele Asociației de Turism Medical din R. Moldova.

„Funcția de președinte a GHTC este un pas important în promovarea turismului medical în Republica Moldova, dar și în creșterea vizibilității statului la nivel internațional. Statul nostru are un potențial uriaș în domeniul turismului medical, care trebuie să fie și un motor al dezvoltării economice a Republicii Moldova”, a subliniat Andrei Revenco, directorul executiv al Asociației de Turism Medical din R. Moldova.

Republica Moldova are patru domenii medicale pentru care este atractivă pacienților străini și apreciată la nivel internațional: stomatologia, Fertilizarea In Vitro, chirurgia plastică și cardiologia.

Asociația de Turism Medical din R. Moldova a fost fondată acum doi ani, întrunind mai multe clinici private, agenții de turism și facilitatori din domeniul turismului medical.

sursa

Polonezii sunt, în medie, cu 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană

Polonezii sunt, în medie, cu circa 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui nou raport al Institutului Economic Polonez (PIE), publicat înaintea celei de-a 20-a aniversări a aderării Poloniei la UE, care va avea loc în mai 2024, relatează Notes from Poland, citat de g4media.ro.

Conform sursei citate, analiștii de la PIE au calculat că PIB-ul Poloniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP) – o măsură a activității economice care ține cont de mărimea populației unei țări și de costul vieții – a fost în 2022 cu 39,6% mai mare decât dacă țara nu ar fi aderat la UE.

Dintre cele opt state membre estice care au aderat în 2004, doar Lituania (60,3%) a fost considerată de PIE ca având o primă de aderare la UE mai mare decât Polonia. Acestea au fost urmate de Letonia (32,2%), Slovacia (18,2%), Ungaria (13,4%), Republica Cehă (8,4%), Estonia (0,4%) și Slovenia (0,1%).

Pentru a crea un model care să le permită să calculeze beneficiile apartenenței la UE, PIE a folosit „metoda controlului sintetic”, care presupune crearea unui scenariu bazat pe reproducerea țării studiate dintre statele cu caracteristici similare care au rămas în afara UE.

Analiștii au constatat că creșterea medie anuală a PIB-ului Poloniei, între 2004 și 2022, de 4,2%, ar fi fost cu 1,7 puncte procentuale mai mică dacă Polonia ar fi urmărit dezvoltarea în afara UE.

„În cazul în care ar fi rămas în afara UE, nivelul de trai al Poloniei, măsurat prin PIB pe cap de locuitor, ar fi fost (în 2022) la același nivel ca în perioada 2014-2015”, se arată în raport. Pentru țările care au aderat la UE în 2004, „unul dintre cei mai importanți factori care au influențat dezvoltarea economică a regiunii a fost inserția în lanțurile de aprovizionare din UE”, a declarat Marek Wąsiński, șeful echipei de economie globală a PIE.

„Acest lucru a adus un aflux de investiții străine, a dus la o creștere de cinci ori a valorii exporturilor de mărfuri și a crescut nivelul de sofisticare a acestora”, a adăugat el. „Integrarea UE a transformat Europa Centrală într-un centru de export”, a continuat Wąsiński. „Deși majoritatea produselor și serviciilor au fost furnizate către UE, aproape jumătate din valoarea adăugată a ajuns în cele din urmă – și prin exporturi indirecte – pe piețele din întreaga lume.”În toate cele opt țări studiate, indicatorii care măsoară calitatea vieții au crescut semnificativ în ultimele două decenii, notează PIE.În cazul Poloniei, speranța de viață a crescut de la 75 de ani în 2004 la 77 de ani în 2022, numărul mediu de ani petrecuți la școală a crescut de la 14,8 la 15,9, iar venitul pe cap de locuitor a crescut de la 17 708 dolari în 2004 la 35 151 de dolari în 2024.

„În plus, riscul de sărăcie a scăzut sub media UE în cinci din cele opt state membre analizate, iar percepția corupției a scăzut peste tot, cu excepția Ungariei și Sloveniei”, scrie PIE.

Într-un raport publicat luna trecută, analiștii de la banca poloneză „Pekao” au calculat că, în ultimii 20 de ani, Polonia a înregistrat cea mai mare creștere cumulată a PIB-ului real dintre statele membre estice care au aderat la blocul comunitar din 2004 încoace, PIB-ul țării dublându-se între 2004 și 2022.

O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament

În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.

Expoziția include fotografii și documente despre:
– preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză;
– cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici;
– preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma;
– scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale;
– scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.

Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.

Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.