Mănăstirea Snagov din România-lăcașul de cult care adăpostește piatra de mormânt a domnitorului Vlad Țepeș

10/05/2018

News

Dacă călătorește pe meleagurile românești, locul pe care cu siguranță ar trebui să-l vizitezi este Mănăstirea Snagov, care a fost ridicată pe o insulă din partea nordică a lacului Snagov. Lăcașul de cult este atestat documentar încă de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân, însă este legată de numele domnitorului Vlad Ţepeş, a cărui piatră de mormânt se află în interiorul bisericii, în fața altarului.

În prezent, din vechea vatră monahală se mai păstrează doar biserica principală cu hramul Intrării Maicii Domnului în biserică, refăcută de domnitorului Neagoe Basarab între anii 1517-1521, clopotniţa şi vestigii ale vechilor chilii. De-a lungul timpului numeroşi domnitori au contribuit la ridicarea acestui aşezământ, un adevărat centru de spiritualitate şi cultură ortodoxă. Domnitorul Vlad Ţepeş a construit pe insulă cea dintâi biserică de zid, chilii pentru monahi, clopotnița şi trapeza. În jurul anului 1456, Vlad Ţepeş dispune construirea unui zid de apărare, a unui pod, a unei închisori pentru trădători şi tâlhari şi a unui tunel de refugiu pe sub apă, tunel care, deşi ruinat, se păstrează până astăzi.

Se pare că nici Neagoe Basarab, nici Mircea Ciobanul n-au terminat de zugrăvit biserica Mănăstirii Snagov, aceasta rămâne în grija fiului lui Mircea Vodă şi al Doamnei Chiajna, Petru Voevod cel Tânăr (1558-1568), conform site-ul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Matei Basarab (1632-1654) a ocupat tronul Ţări Româneşti în urma unei răscoale pornită contra grecilor şi ulterior va lua măsuri pentru dezrobirea mănăstirilor închinate, printre acestea se afla şi Mănăstirea Snagov. Spre sfârşitul domniei lui Matei Basarab, în 1653, când Patriarhul Macarie al Antiohiei, însoţit de diaconul Paul de Alep, călătorea prin Ţările Române, Mănăstirea Snagov, s-a învrednicit să primească vizita acestui înalt ierarh.

Paul de Alep, descriind călătoria, spune că Mănăstirea Snagov este ultima dintre lăcaşele sfinte ale Ţării Româneşti pe care au vizitat-o şi că e „situată într-o insulă cu un lac mare împrejur, deasupra căruia se află un pod, este o clădire veche cu hramul Intrarea Maicii Domnului în biserică şi că zidirea ei este în special atribuită lui Mircea Vodă, Radu Vodă, Basarab Voievod şi lui Petru Voievod”.Tipografia condusă de Antim Ivireanul

În aprilie 1694, Constantin Brâncoveanu l-a numit pe Antim Ivireanul egumen al mănăstirii Snagov. Teologul și omul de cultură de origine georgiană a desfășurat aici o bogată activitate tipografică, tipărind numeroase cărţi, nu numai în limba română dar şi în greacă, slavonă şi arabă. În martie 1705, Antim Ivireanul a părăsit Snagovul, fiind numit episcop de Râmnic Noul Severin. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu tipografi a românească şi cea grecească de la Snagov după plecarea lui Antim Ivireanul, se presupune doar că a fost luată la Râmnic, iar cea arăbeasca se ştie că a fost dată de Constantin Brâncoveanu patriarhului de Antiohia, Atanasie al IV-lea Dabbas, care o duce la Alep, unde continuă să o folosească tipărind cărţi pentru conaţionalii săi.

După plecarea lui Antim Ivireanul de la Snagov începe decăderea mănăstirii, şi ea nu va mai cunoaşte vreodată înflorirea la care ajunsese sub egumenia Sfântului Antim. În secolul al XIX-lea, mănăstirea s-a degradat treptat, ajungând în pragul desființării. La 5 februarie 1883, Administraţia domeniilor şi pădurilor Statului nota că „zidul ce înconjoară Mănăstirea Snagov este dărâmat până în faţa pământului, iar cărămida a fost luată de locuitorii cătunelor Snagov, Coadele, Turbaţi şi Dobroşeşti”.Renovarea lăcașului de cult

La începutul secolului XX au fost efectuate mai multe lucrări de refacere a lăcașului de cult, însă mănăstirea Snagov a intrat din nou într-un con de umbră în perioada comunistă, biserica fiind afectată de cutremurul din 1977. În anul 1991, Arhiepiscopia Bucureştilor cu sprijinul Ministerului Cultelor, a început reconsolidarea, reamenajarea şi restaurarea acestui monument istoric. În anul 2003 a început restaurarea picturii din pronaos şi altar. În prezent, pe insulă se ajunge pe o pasarelă pietonală din fier, construită după 2010. Biserica Mănăstirii Snagov a deţinut numeroase obiecte de cult, multe dintre ele fiind conservate astăzi la Muzeul Naţional de Artă al României. În primul rând uşa paraclisului, datând de la jumătatea secolului al XV-lea, apoi un panaghiar de argint aurit, bogat ornamentat, de la sfârşitul secolului al XV-lea şi o anaforniţă dăruită de Radu cel Mare, datând din jurul anului 1500, un chivot dăruit de Mitropolitul Varlaam şi o căţuie oferită de către Antim Ivireanu.

Sursa

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală.

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Ne–am străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul.

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.