Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii împlineşte astăzi 93 de ani

La 21 aprilie 2019, regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord împlineşte 93 de ani. Conform tradiţiei, deşi ziua de naştere a reginei este 21 aprilie, aniversarea suveranei are loc oficial în cea de-a doua zi de sâmbătă a lunii iunie, cu o paradă plină de culoare pe străzile Londrei, cunoscută drept „Trooping the Colour”.

separator

Aniversarea Reginei este şi ziua naţională a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. În 2019, evenimentul are loc în ziua de 8 iunie, scrie agerpres.ro.

Regina Elisabeta a II-a (Elizabeth Alexandra Mary de Winsdor) s-a născut la 21 aprilie 1926, la Londra, fiind fiica prinţului Albert, duce de York, viitorul rege George al VI-lea, cel de-al doilea fiu al regelui George al V-lea şi al reginei Mary, şi a Elisabetei Bowes-Lion, ducesă de York. Regina Elisabeta a II-a este şeful Casei de Windsor, Casa Regală a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Regele George al V-lea a schimbat, printr-o proclamaţie regală, la 17 iulie 1917, numele german al dinastiei Saxa-Coburg şi Gotha cu cel de Windsor, în contextul creat de Primul Război Mondial.

Atât prinţesa Elisabeta, cât şi sora sa mai mică, prinţesa Margareta (1930-2002), au studiat acasă, sub supravegherea Reginei Mamă (1900-2002) şi a guvernantei, potrivit www.royal.uk. Cursurile şcolare cuprindeau franceza, matematica, istoria, dar şi lecţii de dans, muzică şi artă, echitaţie.

În 1936, cursul vieţii prinţesei Elisabeta avea să se schimbe odată cu moartea suveranului George al V-lea, bunicul său. În decembrie 1936, după abdicarea fratelui său, Eduard al VIII-lea, ducele Albert de York a fost proclamat rege, sub numele de George al VI-lea. După ce tatăl său a urcat pe tron, prinţesa Elisabeta a devenit moştenitoare a tronului, având titlul de Alteţa Sa Regală Prinţesa Elisabeta. În momentul declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial, cele două prinţese au fost trimise la Castelul Windsor.

Numită colonel, şef al Gărzii de Grenadieri, de către tatăl său, Elisabeta şi-a făcut prima apariţie publică în 1942, inspectând trupele. A început să-şi însoţească părinţii în vizitele oficiale pe care aceştia le efectuau în ţară. În 1945, prinţesa Elisabeta s-a alăturat Serviciului Teritorial Auxiliar, învăţând să devină un bun şofer şi mecanic. Chiar dacă munca sa de voluntariat a durat doar câteva luni, această perioadă i-a dezvăluit tinerei prinţese o lume diferită faţă de cea regală.

Prinţesa Elisabeta l-a întâlnit pe Philip Mountbatten, fiul prinţului Andrew al Greciei şi stră-strănepot al reginei Victoria, pe când avea doar 13 ani. Căsătoria cu prinţul Philip Mountbatten, care şi-a efectuat serviciul militar în Marina Britanică, a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Westminster Abbey din Londra, conform www.royal.uk. Prinţul Philip a devenit, în urma căsătoriei, duce de Edinburgh. Cei doi au patru copii: prinţul Charles de Wales, moştenitorul tronului (14 noiembrie 1948), prinţesa Anne (1950), prinţul Andrew (1960) şi prinţul Edward (1964).Regele George al VI-lea a murit la 6 februarie 1952, iar Elisabeta a fost proclamată suverană a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, sub numele de Elisabeta a II-a. Încoronarea oficială a avut loc la Westminster Abbey, la 2 iunie 1953, ceremonia fiind condusă de Geoffrey Fisher, arhiepiscop de Canterbury. Întreaga ceremonie a fost transmisă la radio, însă, pentru prima oară, a fost transmisă şi la televizor în întreaga lume. Reşedinţa principală a monarhilor britanici este Palatul Buckingham din Londra.În momentul în care principesa Elisabeta a devenit regină, Regatul Unit era, încă, un imperiu impresionant, format din dominioane şi dependenţe. În anii 1950 şi 1960, multe dintre aceste posesiuni şi-au declarat independenţa, Imperiul Britanic devenind ”Commonwealth of Nations”. În 1953, Regina şi soţul său au plecat într-un turneu care a durat şase luni, în care au vizitat 13 ţări. A devenit primul monarh care a vizitat Australia şi Noua Zeelandă. În 1957, a făcut o vizită de stat în SUA, în cadrul căreia s-a adresat Adunării Generale a ONU, în numele Commonwealth-ului. Totodată, a fost primul monarh care a deschis o sesiune parlamentară, respectiv cea a Parlamentului canadian.

De-a lungul anilor 1970 şi 1980, regina Elisabeta a II-a a continuat să călătorească. În 1973, a participat la Conferinţa Commonwealth-ului de la Ottawa, Canada şi, în 1976, a călătorit în Statele Unite ale Americii. O săptămână mai târziu, Majestatea Sa se afla în Montreal, Canada, unde a deschis Jocurile Olimpice de Vară. În 1979, suverana a călătorit în Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Oman, o vizită care a atras atenţia şi respectul la nivel internaţional. Regina Elisabeta a II-a a întreprins, în 2011, o vizită istorică în Irlanda, fiind prima vizită a unui monarh britanic din 1911.

În 1977, a avut loc Jubileul de Argint, respectiv 25 de ani de la ascensiunea sa pe tron, în 2002 a fost aniversat Jubileul de Aur şi în 2012, Jubileul de Diamant, marcând 60 de ani de domnie. A devenit, trei ani mai târziu, la 9 septembrie 2015, monarhul britanic cu cea mai îndelungată domnie, depăşind-o pe cea a reginei Victoria (1837-1901), notează www.royal.uk. La 6 februarie 2017, regina Elisabeta a II-a a devenit şi primul monarh britanic care a sărbătorit jubileul de safir – un eveniment ce a marcat împlinirea a 65 de ani de când a urcat pe tronul Marii Britanii.

Activitatea reginei Elisabeta a II-a, care este un monarh activ şi susţinător al îndatoririlor regale, de la cele oficiale statale la cele filantropice, a adus în centrul atenţiei afirmarea identităţii naţionale şi unitatea, continuitatea, dar şi stabilitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Regina Elisabeta a II-a este guvernatorul suprem al Bisericii Anglicane, conducătorul suprem al forţelor armate, fiind şi sursa onorurilor, conferind medalii şi ordine. Regina a avut sub patronajul său peste 600 organizaţii caritabile sau cu scop educativ şi social. În ultimii ani, regina şi-a limitat programul de vizite peste hotare, însă îşi îndeplineşte îndatoririle oficiale pe teritoriul Regatului Unit. În decembrie 2016, aceasta a declarat că îşi va reduce implicarea în activităţile organizaţiilor şi instituţiilor de caritate, academice şi sportive transferând responsabilităţile către alţi membri ai familiei regale.

La 20 noiembrie 2017, regina Elisabeta a II-a şi prinţul-consort Philip, au devenit primul cuplu din istoria monarhiei britanice care şi-a celebrat nunta de platină, eveniment care a fost marcat de clopotele catedralei Westminster.

Regina Elisabeta a II-a a aniversat la 6 februarie 2018, împlinirea a 66 de ani de la urcarea sa pe tronul Marii Britanii, într-o ceremonie privată desfăşurată pe domeniul său de la Sandringham. Tot la începutul anului 2018, suverana Marii Britanii a avut o apariţie surpriză la Săptămâna Modei de la Londra, unde a urmărit din primul rând o prezentare a designerului Richard Quinn.

La 19 mai 2018, regina Elisabeta a II-a a participat la ceremonia căsătoriei nepotului său, prinţul Harry, cu fosta actriţă americană Meghan Markle, care a primit rangul de Alteţă Regală şi titlul de ducesă de Sussex.

Suverana britanică continuă să fie prezentă la o serie de angajamente publice, printre cele mai recente aflându-se: vizita la Somerset, în sudul Angliei (martie 2019), vizita la Kings College din Londra, unde a fost însoţită de Kate, ducesă de Cambridge (martie 2019), celebrările legate de Ziua Commonwealth organizate la Westminster Abbey în Londra (martie 2019), vizita la Muzeul de Ştiinţă din Londra (martie 2019).

Cazul tinerei gravide ucisă cu sânge rece, abordat de deputați: ”A murit fiindcă e femeie”

Cazul omorului cu cruzime deosebită al tinerei Ana-Maria, însărcinată în luna a 6-a, a ajuns și în Parlament. Vicepreşedinta Legislativului, Doina Gherman, și-a exprimat solidaritatea cu familia fetei și a anunțat că la 30 aprilie, vor avea loc audieri publice privind „răspunsul sistemic al statului la cazuri de violență excepțional de grave”. „Victima nu are nicio vină. Este de datoria noastră să asigurăm că justiția prevalează în toate cazurile de violență. Ana-Maria a murit doar pentru că este femeie”, a subliniat Gherman, scrie unimedia.info.

„În contextul cazului tragic, soldat cu decesul victimei Ana-Maria, anunț audierile publice privind răspunsul sistemic al statului la cazuri de violență excepțional de grave, care vor avea loc în incinta Parlamentului, în data de 30 aprilie, ora 13:00.

În ultimii ani, chiar dacă RM a întreprins pași importanți în ceea ce privește asigurarea și protejarea drepturilor victimelor violenței în familie, dar și a infracțiunilor privind viața sexuală, se atestă că în cazul comiterii unui omor asupra femeiii, comis inclusiv în contextul unui act de violență în familie, act de violență sexuală, ură sau misoginie, cadrul normativ oferă o abordare generală, lipsită de individualizare, bazată pe caracteristici distincte.

În 2022, 24 de femei și-au pierdut viața, iar în 2023 au fost înregistrate 21 de cazuri de acest gen. Pornind de la importanța și sensibilitatea subiectului, facem apel către toate părțile interesate, în vederea necesității definirii juridice a fenomenului de femicid și măsurile care urmează a fi întreprinse, pentru protecția femeilor și fetelor din RM.

Victima nu are nicio vină. Este de datoria noastră să asigurăm că justiția prevalează în toate cazurile de violență. Ana-Maria a murit doar pentru că este femeie. Fiecare femeie din RM are dreptul să trăiască în siguranță, fie acasă, fie la muncă, fie pe stradă sau în orice alt loc. Ne exprimăm solidaritatea cu familia Anei-Maria, dar și cu toate femeile vicitime ale violenței în bază de gen și reconfirmăm angajamentul în lupta cu violența sub orice formă. Pe această cale invităm toate autoritățile responsabile, instituțiile publice, reprezentanții societății civile și partenerii de dezvoltare să participe la audierile publice”, a punctat Doina Gherman.

Tânăra a dispărut fără urmă, după ce a urcat într-un automobil, pe strada 31 august din oraș la data de 12 aprilie, ora 21:00, și a plecat într-o direcție necunoscută. Astfel, Poliția a solicitat ajutorul cetățenilor pentru a o găsi.

Ana-Maria Guja era însărcinată în a 6-a lună.

Care e calitatea aerului după praful saharian: Precizările Agenției de Mediu

Cu referire la norul de praf provenit din Deșertul Sahara, ce a cuprins teritoriul Republicii Moldova, Agenția de Mediu informează că în ziua de 24 și începutul zilei de 25 aprilie, în spațiul aerian al țării nu au fost identificate particule de praf de origine africană.

Potrivit Agenției de Mediu, nivelul de poluare a aerului atmosferic în municipiul Chișinău a revenit la fonul normal urban, fiind satisfăcător pentru sănătatea populației și a mediului întreg, transmite Știri.md

Meteorologii din România au anunțat că, în perioada 23-24 aprilie, o masă de aer cu particule de praf saharian va acoperi România și R. Moldova.

Norul a ajuns în Moldova în noaptea de 23 spre 24 aprilie. Așadar, în urma ploii nocturne, automobilele au rămas pline de nisip.  

„În perioada 23 aprilie, ora 09:00 – 24 aprilie, ora 13:00, circulaţia aerului, predominant sud-vestică, va favoriza avansul dinspre nordul Africii al unei mase de aer încărcată cu particule de praf de origine sahariană, către sud-estul Europei. Această masă de aer va fi deasupra României marţi şi în prima parte a zilei de miercuri”, se arată în comunicatul publicat de ANM.

 

Oamenii legii din Moldova și România anunță reținerea unui bunic, tată și fiu din Nisporeni, care ar fi traficat la cerșetorie o femeie cu dizabilități

Ofițerii CCTP, de comun cu procurorii PCCOCS, cu sprijinul autorităților din România, anunță reținerea unui bunic, tată și fiu din Nisporeni, care ar fi traficat prin cerșetorie o femeie, din anul 2008.

Victima are vârsta de 43 de ani și este cu dizabilitate. Așa cum aceasta avea doi copii și nu avea surse de existență, bunicul a profitat de starea ei și a organizat traficarea ei în afara Moldovei, în scop de cerșetorie. Schema a fost preluată de feciorul acestuia, iar ulterior – de nepot (cu vârste de 63, 42 și 21 de ani).

Cazul a fost deconspirat prin implicarea autorităților din România, unde a fost reținut feciorul învinuit de traficarea femeii – Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Suceava, Procuratura DIICOT-Serviciul Teritorial Suceava. În aceeași casă, a fost depistată și femeia-victimă. La rândul lor, bunicul și nepotul au fost reținuți în raionul Nisporeni, Moldova. De asemenea, la investigarea cazului a contribuit și centrul european SELEC și agenția Uniunii Europene Eurojust.

Urmare a investigațiilor, a devenit cunoscut faptul că femeia ar fi fost transportată să cerșească în mai multe state din Europa, inclusiv în România și Lituania, dar și în Rusia. Potrivit informațiilor preliminare, activitatea infracțională le aducea zilnic 400-500 euro, din cerșitul femeii care era prezentată în stradă și la centre comerciale, cu pancarta inscripționată: „Oameni buni, ajutați-mă să strâng bani pentru protezarea picioarelor.”

După circa 16 ani de cerșetorie, însă, nimeni din cei trei de etnie minoritară, investigați pentru traficarea ei, nu i-au cumpărat proteze. Mai mult, pentru ca să evite investigații pentru trafic de persoane din partea poliției în statele în care era determinată să cerșească, a fost perfectat un certificat de căsătorie cu femeia-victimă cu un membru al familiei celor trei. De asemenea, urmare a perchezițiilor au fost depistate și alte pancarte cu mesaje false pentru cerșetorie scrise în limbi străine, precum și arme.

Investigațiile continuă, timp în care cei trei beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Explozii la biserici în Sri Lanka în timpul sărbătorii de Paşte: Cel puţin 100 de persoane ucise şi alte peste 200 rănite
Articolul anterior
Constatarea unui medic român: „Populația nu se mişcă suficient. 70-80% sunt sedentari, restul fac mişcare dezorganizat
Articolul următor