O moldoveancă va rămâne fără 23.250 mii de euro, după ce a încercat să treacă frontiera cu ei și nu i-a declarat la vamă. Astfel, polițiștii au presupus că femeia i-a obținut fraudulos, drept pentru care i-au confiscat.
Polițiștii de frontieră și vameșii au descoperit asupra unei moldovence 23.250 de euro, bani nedeclarați la trecerea frontierei de stat.
La începutul lunii curente, ofițerii de investigații ai Poliției de Frontieră de comun cu colegii de la Inspectoratul Național de Investigații al IGP au intrat în posesia unei informații, precum că persoana în cauză urmează să intre în R. Moldova cu o sumă impunătoare de bani, care ar fi obținuți în mod ilegal.
Femeia de 50 de ani era pasageră într-un Mercedes 311 CDI şi urma să intre în ţară prin punctul de trecere „Costești”. După verificările de rigoare, moldoveanca nu a menționat în declaraţii că ar avea bani, fapt ce a condus la verificări adiționale.
În rezultat, în geanta cu lucruri personale echipa mixtă a depistat cei 23.250 de euro, sumă pentru care persoana a ezitat să explice proveniența acesteia. Banii au fost ridicați, în vederea confiscării.
Cazul este cercetat de angajații Poliției de Frontieră și Serviciul Vamal, pentru elucidarea tuturor circumstanțelor infracțiunii și luarea măsurilor legale ce se impun. Bănuita riscă o amendă în mărime de la 500 la 650 u.c, muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau până la 2 ani de închisoare.
O expoziție dedicată istoriilor studenților ucraineni, lansată la Chișinău
Istoriile a 40 de studenți ucraineni care și-au pierdut viața în lupta pentru libertatea țării lor sunt prezentate într-o expoziție internațională, „Diplome Neemise”, care a ajuns și în Republica Moldova. Proiectul este un omagiu adus tinerilor reduși la tăcere de războiul necruțător al Rusiei împotriva Ucrainei.
Lansată oficial astăzi în Republica Moldova, expoziția „Diplome neemise” este o inițiativă internațională ce aduce în prim plan sacrificiul și rezistența a 40 de studenți ucrainieni, ale căror vieți au fost abrupt curmate de agresiunea militară nejustificată a Rusiei în Ucraina.
Expoziția nu este doar o colecție de istorii și fotografii, ci un tribut adus celor care și-au dedicat viața și aspirațiile pentru idealul libertății și păcii. În urma agresiunii rusești, cei 40 de tineri și-au găsit sfârșitul prematur, dar nu și-au pierdut însăși semnificația și impactul asupra lumii. Fiecare diplomă neemisă reprezintă nu doar un vis întrerupt, ci și un simbol al luptei fiecărui tânăr pentru independența Ucrainei.
Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova: „Pentru mine această expoziție este foarte emoționantă, pentru că este imposibil să nu fii emoționat să vezi câte vieți tinere au fost distruse de agresiunea militară nejustificată a Rusiei în Ucraina. Acești studenți au avut vise, care într-un final au fost distruse. Tinerii luptau nu doar pentru independența țării lor, dar și pentru valorile europene. Uniunea Europeană este de partea adevărului și va continua să susțină Ucraina în lupta pentru integritatea sa”.
Marko Șevcenko, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova: „40 de imagini care sunt aici, în această sală, reflectă situația în care s-a pomenit întreaga Ucraină acum doi ani. 40 de oameni au căzut, fie în casele lor, fie în timpul evacuărilor când încercau să găsească un loc mai sigur, fie pe linia de front când încercau să-și apere țara. Toți cei 40 au fost studenți, de la Harkov și Mariupol, până la Herson, Mikolaiv, Odesa sau Vinița”.
Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării: „Să nu uităm de sacrificiul pe care îl fac ucrainenii zi de zi, inclusiv pentru securitatea Republicii Moldova. Noi, la doi ani de la începutul războiului, ne continuăm viața, mai mult sau mai puțin, liniștit datorită curajului, dedicației, abnegației poporului ucrainean, inclusiv datorită tinerilor, viețile cărora sunt prezentate în această expoziție. Este important să menținem vie preocuparea pentru ce se întâmplă în Ucraina, astfel cum am avut-o în primele zile ale războiului”.
Odată cu lansarea sa la nivel internațional în anul 2023, expoziția „Diplome neemise” a fost expusă în 24 de țări și a fost gazduită de peste 110 universități din întreaga lume. Scopul expoziției este de a educa și sensibiliza publicul larg în raport cu tragedia războiului și impactul devastator pe care îl are acesta asupra celor care și-au pierdut viața și a familiilor lor. În același timp, expoziția este un act de solidaritate și sprijin pentru poporul ucrainean în lupta lor pentru libertate și demnitate.
Pe parcursiul lunii aprilie și mai 2024, expoziția „Diplome neemise” va fi expusă în Republica Moldova, în cadrul unor evenimente publice și în mai multe universități din țară, printre care:
Universitatea de Stat din Moldova (Chișinău, str. Mateevici 60);
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (str. Pușkin 38);
Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul (Piața Independenței 1).
Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului
Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală.
Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Ne–am străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul.
La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.
Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.
Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi
Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.
Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.
Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.
Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.
Preocupările tinerilor din ziua de azi
În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.
În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.
Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.
Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.
Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.
