Maria-Andreea, fiica lui Adrian Ursu, a crescut și s-a apucat de treabă. Aceasta merge pe urmele mamei. Dacă Irina adoră să gătească, atunci Andreea se pricepe de minune la „aranjat” vesela.
Micuța a rămas în grija tatălui, iar asta înseamnă că i se permite tot. Adrian Ursu a postat câteva fotografii pe facebook, pentru a demonstra că deja are două gospodine-n casă.
„Am întrebat-o: De ce ai făcut așa dezordine?
Ea cu ochi ca a motanului din Shrek: Copiii trebuie să mănince!
Eu: Care copii?
Ea: Toți!
Gospodina mamei, dulceața tatei!
Cînd rămîi în grija tatei, mai totul e posibil! 😱😂
P.S. Tare-mi place gluma care o spune Irina: Papa horoshii, papa dal liznuti kacheliu!”
Amintim că Adrian Ursu și Irina Negară s-au cununat pe 4 septembrie 2013. Cei doi au făcut nunta un an mai târziu, după ce în viața lor a apărut Maria-Andreea.
O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament
În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.
Expoziția include fotografii și documente despre: – preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză; – cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici; – preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma; – scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale; – scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.
Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.
Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova
În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.
14 medalii de aur, argint și bronz pentru Moldova la Campionatul European de karate shotokan
Lotul de karate shotokan al Moldovei a cucerit 5 medalii de aur, 3 de argint și 6 de bronz la Campionatul European de la Debrecen, categoriile de vârstă seniori și tineret. Astfel, țara noastră s-a clasat în premieră pe podium în clasamentul pe națiuni, fiind depășită de România și Ungaria, anunță Comitetul Național Olimpic și Sportiv.
Liderul lotului, Vitalii Spînu a obținut trei medalii. Pe cea de aur a cucerit-o la kumite individual, ippon shobu, +80 kg, reușind să-l învingă în finală pe românul Radu Bogdan cu 5-0. La această probă podiumul a fost completat de Sandu Gazea. Cu medalii de aur s-au mai ales Anastasia Spînu, Mihail Volontir, Daniel Mutelica și Maxim Guțu. În ultimul act, ei au învins sportivi din Azerbaidjan, Bulgaria și România.
Medalia de Aur: • Vitalii Spînu (Bălți) – proba kumite individual, [ippon shobu], seniori, +80 kg • Anastasia Spînu (Bălți) – proba kumite individual, [sanbon shobu], seniori, – 58 kg • Mihail Volontir (Bălți) – proba kumite individual, [ippon shobu], seniori, -70 kg • Daniel Mutelica (Bălți) – proba kumite individual, [sanbon shobu], tineret, – 78 kg • Maxim Guțu (Bălți) – proba kumite individual, [sanbon shobu], tineret, +78 kg
