Membrii juriului Eurovision luați la “puricat”! Cine sunt ei, de fapt?

27/02/2015

Producătorul a trecut prin sită fiecare membru al juriului de la Eurovision. Chiar dacă toți cei 3 artiști ai lui au intrat în finală, Serghei Orlov se arată deranjat de opiniile celor din juriu.

“Membrii juriului. O remarca și putina etică.

…Și in juriul din acest an nu există aproape niciun compozitor cunoscuț și artist remarcabil, selectarea juriului din acest an a devenit o durere de cap reală pentru organizatori. Cred că aceasta este cauza ca niciun artist din top zece al Republicii Moldova, cu excepția SunStroke Project, nu a participat la selectia nationala din acest an. Sunt sigur ca toți membrii juriului sunt experți în domeniile lor, în muzică populară – Zinutsa Julea, jazz și muzică evreiască- Dumitru Miller și așa mai departe, dar nu înțeleg ce legatura are aceasta cu Eurovision-ul?

Ieri la dezbaterile televizate, renumitul producator Vlad Kostandoi a spus: “Nu vreau ca la Eurovision-ul din acest an sa ne reprezinte artiști cunoscuți, deja consacrati. Voi vota pentru nume noi.” Reiese din cele spuse de Costandoi că nu conteaza piesa, muzica, voce, recunoașterea unui artist în Europa? Cel putin pentru el nu conteaza. Esential este daca esti sau nu cunoscut? Acest lucru este deosebit de ciudat să aud de la producatgorul Vlad Costandoi, care a fost reprezentant exclusiv SunStroke Project în țările CSI.

Dacă domnul Iurie Badicu, care a plasat SunStroke Project pe locul cinci, poate fi înțeles și nu am pretentii la el, aceasta e viziunea fostului producător a remarcabilului grup „Acord” și tot Iurie Badicu este autorul hit-ului lui Boris Koval «Fata care nu ma Lasa», deci cred ca Badicu si-a castigat dreptul de a avea o opinie grea.

Pe cand opinia membrului juriu din Israel, Dumitru Miller care a plasat SunStrokeProject pe ultimul loc, nu poațe fi explicata. Sau poate cei de la Cartea Records Eurovision, sau chat-urile din Norvegia, Suedia, posturile de radio din 20 de țări europene au înnebunit? Apropo, în documentele oficiale, domnul Miller este listat Dirijor al Orchestrei Filarmonicii de Stat din orașul Ashdod (Dumitru Miller – Dirijor de stat Filarmonicii Orhcestra din Ashdod, Israel). Am încercat sa găsesc cel puțin unele informații cu privire la această orchestra. Nici pe internet și nici consulatul Israelului – nu ofera absolut nicio dovadă ca aceasta orchestra ar exista! Dar am găsit un cont «Impressive Flight Orchestra Tararam» pe un popular hosting youtube. Liderul acestei orchestre, care oferă servicii pentru nunti”

Adrian Beldiman – compozitor, redactor-șef la redactia muzicala Radio Moldova. Nu sunt foarte familiarizat cu munca sa, dar cine este interesat poftim, acest link:

https://www.youtube.com/watch?v=nmaG_-ZsfVM

Poate el a scris un număr foarte mare de melodii care au spart internetul și lumea muzicală a Moldovei, judecand dupa numarul de vizulizari! …

Faptul că, în calitate de membru al juriului, el își permite să jurizeze, o participanta minunată Cesara, care este si angajata redactiei muzicale Radio Moldova, unde lucrează redactor-șef domnul Beldiman! Din interes vedeti ce nota a pus domnul Beldiman, Cezarei… subliniez, cred că Cesara este una dintre cele mai strălucite cântărețe de la noi, suntem prieteni cu ea și soțul ei, dar aici vorbim despre moralitate, care, probabil, nu este foarte europeana la eroul acestui pasaj.

Cred că destul despre trist …”

Mama lui Emilian Crețu împlinește astăzi 60 de ani! Ce urare i-a făcut fiul ei

Emilian Crețu o sărbătorește astăzi pe mama sa, Anastasia. Pentru a marca ziua de naștere și în mediul online, actorul i-a transmis un mesaj, alături de o fotografie împreună. Mii de oameni au fost impresionați, după ce actorul și-a exprimat toată dragostea pentru ființa care i-a dat viață și a făcut-o prin cuvinte simple.

,,La mulți ani MAMA!!!

P.S. Această domniță pretinde că azi face 60 ANI, nu cred și gata!!!”, a scris Emilian Crețu, pe facebook.

La mulți ani sărbătoritei și tuturor femeilor care astăzi sunt omagiate!

A fost lansată ruta turistică „Chișinău Sightseeing”. Anunțul făcut de Primărie

A fost lansată ruta nr. 2 a Troleibuzului Turistic „Chișinău Sightseeing”. Potrivit Primăriei Chișinău, evenimentul este o oportunitate unică de a descoperi bogăția istorică și culturală a capitalei Republicii Moldova.

Capacitatea de îmbarcare în troleibuzul turistic este permisă în limita a 22 de persoane, așezate pe scaune, iar copii până la 7 ani circulă gratuit și în mod obligatoriu, urmează a fi însoțiți de un părinte.

Orar de circulație:

ora 12:00 (audioghid în l. rusă)

ora 14:00 (audioghid în l. engleză)

ora 16:00 (audioghid în l. română)

Startul – Arcul de Triumf. Finalul – Centrul de Informare Turistică

Prețul pentru o călătorie cu troleibuzul turistic constituie – 30 lei.

,,Troleibuzul turistic este nu doar o modalitate excelentă de a explora orașul pentru turiștii străini, ci și pentru localnicii dornici să redescopere frumusețea și farmecul Chișinăului. Cu rutele sale bine stabilite și ghidajul informativ în 3 limbi, acesta oferă o experiență memorabilă pentru toți cei care îl aleg. Troleibuzul turistic circulă doar în zilele de weekend”, mai anunță Primăria Chișinău.

O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament

În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.

Expoziția include fotografii și documente despre:
– preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză;
– cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici;
– preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma;
– scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale;
– scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.

Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.

Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.