Probabil, este unica interpretă din gașca celor consacrați, căreia îi place să experimenteze. De ziua ei a renunțat la sărmăluțe în favoarea unei porții de sushi. I-a reușit oare să prindă bucățica cu ajutorul bețișoarelor?
Ioana Căpraru și-a sărbătorit ziua de naștere. Și cum unei doamne nu i se calculează anii, ci doar realizările, ținem să menționăm că, paralel, a împlinit și 38 de ani de căsnicie. Atâta doar că de astă dată n-a mai stat la bucătărie să vrăjească mâncare trațională, copiii și soțul au invitat-o într-un restaurant japonez la o porție de sushi. Și mult stimata doamnă a cântecului popular a ținut dârz bețișoarele între degete, ca să nu pălească în fața familiei.
O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament
În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.
Expoziția include fotografii și documente despre: – preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză; – cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici; – preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma; – scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale; – scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.
Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.
Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova
În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.
14 medalii de aur, argint și bronz pentru Moldova la Campionatul European de karate shotokan
Lotul de karate shotokan al Moldovei a cucerit 5 medalii de aur, 3 de argint și 6 de bronz la Campionatul European de la Debrecen, categoriile de vârstă seniori și tineret. Astfel, țara noastră s-a clasat în premieră pe podium în clasamentul pe națiuni, fiind depășită de România și Ungaria, anunță Comitetul Național Olimpic și Sportiv.
Liderul lotului, Vitalii Spînu a obținut trei medalii. Pe cea de aur a cucerit-o la kumite individual, ippon shobu, +80 kg, reușind să-l învingă în finală pe românul Radu Bogdan cu 5-0. La această probă podiumul a fost completat de Sandu Gazea. Cu medalii de aur s-au mai ales Anastasia Spînu, Mihail Volontir, Daniel Mutelica și Maxim Guțu. În ultimul act, ei au învins sportivi din Azerbaidjan, Bulgaria și România.
Medalia de Aur: • Vitalii Spînu (Bălți) – proba kumite individual, [ippon shobu], seniori, +80 kg • Anastasia Spînu (Bălți) – proba kumite individual, [sanbon shobu], seniori, – 58 kg • Mihail Volontir (Bălți) – proba kumite individual, [ippon shobu], seniori, -70 kg • Daniel Mutelica (Bălți) – proba kumite individual, [sanbon shobu], tineret, – 78 kg • Maxim Guțu (Bălți) – proba kumite individual, [sanbon shobu], tineret, +78 kg
