Celebrităţile sunt foarte atente la imaginea lor, iar acest lucru nu se schimbă nici când vine vorba de copiii lor. De multe ori însă, odraslele lor au apariţii mult mai spectaculoase decât ale părinţilor şi atrag toate privirile curioşilor.
Rodion Gazmanov (fiul lui Oleg Gazmanov)
Daria Kushanashvili (fiica lui Otar Kushanashvili)
Kiril Nagıev (fiul lui Dmitri Nagieva)
Nikita Presnyakov
Conform apropiaților familiei regale, prințesa de Wales a primit încă un diagnostic crunt din partea medicilor, iar starea ei psihică nu este una deloc bună, potrivit tabu.ro.
Familia regală britanică trece prin cele mai grele momente în această perioadă după ce regele Charles și Kate Middleton au fost diagnosticați cu cancer. Dacă în trecut în familia regală au mai existat conflicte în ceea ce privește banii, infidelități sau alte probleme, de această dată este vorba despre boli grave, iar viitorul monarhiei britanice se află într-un moment de incertitudine.
Potrivit unor surse apropiate familiei regale britanice, Kate Middleton se confruntă cu o „anxietate intensă”, provocată atât de boala de care suferă, dar și de faptul că va trebuie să își asume un rol mult mai important în monarhie, după ce regele Charles a fost diagnosticat cu cancer.
De când și-a anunțat public diagnosticul de cancer în februarie, monarhul în vârstă de 75 de ani a fost nevoit să își reducă semnificativ programul regal și și-a asumat mai puține angajamente publice, ceea ce a dus la o redistribuire a responsabilităților între membrii familiei sale și a generat speculații cu privire la o eventuală succesiune la tron.
„Vestea cancerului regelui Charles le-a dat o stare de anxietate profundă prințului William și lui Kate în ceea ce privește perspectiva urcării lor pe tron”, a declarat pentru Mirror Tina Brown, fost editor al Vanity Fair. „Perspectiva aceasta, mi s-a spus, le provoacă o anxietate intensă”, a adăugat ea.
Pentru Kate Middleton, în vârstă de 42 de ani, ideea de a deveni regină alături de William adaugă o povară în plus la situația ei. Se așteaptă ca ea să își asume un număr mai mare de angajamente oficiale și o presiune constantă asupra rolului ei în monarhie, ceea ce se adaugă la anxietatea ei cu privire la viitor.
Tinerii sub 30 de ani din Ungaria sunt motivați să intre în câmpul muncii. Aceștia primesc bani de la stat pentru a-și acoperi costurile ce țin de chirie și naveta spre locul locul de muncă. Totodată, companiile care le oferă un job sunt recompensate, scrie evz.ro.
Tinerii cu vârste de până în 30 de ani din Ungaria au toate motivele să rămână în câmpul muncii. Aceștia primesc anumite sume de bani de la stat pentru chirie și navetă.
În plus, cei care optează pentru o reconversie profesională sunt sprijiniți financiar pentru a parcurge procedura. Avantajate în acest context sunt și companiile care îi angajează pe tineri.
Companiile din Ungaria care îi angajează pe tineri vor încasa o subvenție care reprezintă 50% din salariul brut oferit acestora.
„Timp de patru sau şase luni guvernul preia de la angajatori 50% din salariul brut, iar dacă locul de muncă este la peste 60 de kilometri de domiciliu, tânărul înregistrat ca solicitant de loc de muncă poate primi, timp de maxim un an, până la 186 000 de forinţi (2.347 lei) subvenţie pentru chirie. ”, a explicat Sandor Czomba, secretar de stat în Ministerul Economiei.
Cetățenii unguri pot solicita aceste sprijin dacă se încadrează în limita de vârstă. De asemenea, pentru a încasa sumele care acoperă naveta, locul de muncă trebuie să fie situat în raza a 60 de kilometri de domiciliu.
„Sprijinul pentru costurile de navetă poate fi solicitat dacă locul de muncă este în raza a 60 de kilometri de domiciliu, iar suma lunară poate fi de 10.000-12.000 de forinţi (126-151 lei) pentru fiecare 10 kilometri. ”, a mai spus secretarul de stat.
Cei care vor să își schimbe meseria pot aplica pentru un sprijin financiar substanțial.
„Al patrulea pilon al programului oferă oportunităţi de schimbare a meseriei sau recalificare. În această perioadă, sprijinul financiar acordat participanţilor la formarea profesională poate ajunge până la 150% din salariul minim pe economie. ”, a mai spus oficialul.
Ungaria a creat aceste facilități pentru a acoperi lipsurile actuale de pe piața muncii. Programul Garanţia pentru Tineret Plus sprijină tinerii sub 30 de ani, care nu mai studiază şi încă nu lucrează, să obţină experienţă de muncă, mai spune reprezentantul Ministerului ungar de Economie.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat legea privind mobilizarea militară, un text legislativ extrem de controversat, relatează AFP citat de adevarul.ro.
Potrivit unei informări publicate pe website-ul Radei, parlamentul ucrainean, textul a fost înaintat marţi spre promulgare lui Zelenski, care l-a semnat.
Confruntată cu o penurie de soldaţi voluntari, Ucraina a lucrat timp de câteva luni la acest text care înăspreşte sancţiunile pentru cei care se sustrag de la mobilizarea militară. În 11 aprilie, parlamentul de la Kiev a adoptat proiectul de lege, cu 283 de voturi favorabile.
Proiectul legislativ a provocat indignare după eliminarea în ultimul moment a unei clauze ce prevedea demobilizarea soldaţilor care au servit 36 de luni, o lovitură dură pentru militarii care luptă pe front de peste doi ani.
Autorităţile ucrainene au dat asigurări că problema demobilizării va fi reglementată de o lege separată, însă deocamdată nu a fost fixată o dată nici pentru pregătirea, nici pentru adoptarea sa.
Recent, Kievul a decis să coboare vârsta celor eligibili pentru mobilizare, de la 27 la 25 de ani.
În paralel, sancţiunile împotriva celor care încearcă să scape de mobilizare vor fi mai dure. De asemenea, textul facilitează procedurile de înrolare, prin crearea unui sistem digital special.
Legea mobilizării ar trebui să intre în vigoare peste o lună, relatează AP.
De asemenea, legea oferă soldaților stimulente, cum ar fi bonusuri în numerar sau bani pentru cumpărarea unei case sau a unei mașini, pe care, potrivit analiștilor, Ucraina nu și le poate permite.
În decembrie, Zelenski anunța că armata ucraineană dorește mobilizarea a până la 500.000 de soldați suplimentari. Recent, șeful armatei, Oleksandr Sîrski, a efectuat un audit în urma căreia a stabilit că soldații ar putea fi rotiți din spate în prima linie. Numărul a fost revizuit, dar nu a fost dezvăluit.