O participantă de la „Dom 2” critică cartea Olgăi Buzova

Un miliard de alegători sunt aşteptaţi la urne între 19 aprilie şi 1 iunie pentru alegerile generale din India. Potrivit sondajelor, BJP, partidul naţionalist hindus, rămâne favorit. Dacă va câştiga, premierul Narendra Modi va fi reales pentru un al treilea mandat.

Modi, care se află la putere de zece ani, provine din mişcarea naţionalistă hindusă. Procesul de hinduizare, precum şi o derivă autoritară a puterii, au retrogradat India în clasamentul democraţiei. Dacă Narendra Modi va fi reales, va deveni India o democraţie cu adevărat iliberală? Este supravieţuirea democraţiei indiene una dintre mizele acestor alegeri? Sunt întrebări care însoţesc scrutinul gigantic din India, transmite news.ro.

În India se dă startul vineri celui mai amplu scrutin din lume, iar premierul Narendra Modi încearcă să obţină un al treilea mandat în funcţie pe baza creşterii economice, a bunăstării, a popularităţii sale personale şi a naţionalismului hindus.

Votul opune Partidul Bharatiya Janata (BJP) al lui Modi unei alianţe formate din peste 20 de partide de opoziţie care îl provoacă cu promisiuni de creştere a acţiunilor afirmative, mai multe ajutoare sociale şi ceea ce spun ele că este necesar de făcut pentru a salva instituţiile democratice de la regimul dictatorial al lui Modi.

Şapte etape ale alegerilor

Exerciţiul gigantic la care participă aproape un miliard de alegători se va întinde pe parcursul a şapte zile în cea mai populată ţară din lume, în toiul temperaturilor de vară. Se încheie pe 1 iunie, iar voturile vor fi numărate pe 4 iunie.

Vineri, în cea mai amplă dintre cele şapte etape, vor vota 166 de milioane de alegători din 102 circumscripţii în 21 de state şi teritorii.

Sondajele sugerează că BJP va câştiga cu uşurinţă o majoritate, chiar dacă alegătorii au preocupări serioase cu privire la şomaj, inflaţie şi suferinţă rurală în această economie majoră, cu cea mai rapidă creştere din lume.

Miza şi suspansul se leagă de un singur aspect: Îşi poate îmbunătăţi BJP victoria din 2019? Cât de mult?

„În următorii cinci ani, vom duce naţiunea noastră în primele trei economii ale lumii, vom lansa un asalt final şi decisiv împotriva sărăciei, vom deschide noi căi de creştere … vom dezvălui următoarea generaţie de reforme şi vom lua o serie de decizii şi acţiuni în favoarea poporului”, a promis Modi în manifestul electoral al BJP.

„Modi Ki Guarantee”

Manifestul şi tema campaniei BJP se intitulează „Modi Ki Guarantee” sau „garanţia lui Modi” de a îndeplini promisiunile făcute alegătorilor, subliniind astfel discursul neobişnuit, centrat pe lider, de tip prezidenţial, într-un sistem parlamentar.

Dacă va câştiga, Modi va fi doar al doilea prim-ministru indian care va fi ales de trei ori la rând, după liderul de după independenţă Jawaharlal Nehru.

Modi spune că primele sale două mandate au fost de tip aperitiv, iar felul principal va fi servit în cel de-al treilea mandat.

Pentru a atrage alegătorii, panourile BJP din oraşe şi municipii evidenţiază o serie de realizări, inclusiv istorica aterizare a Indiei la polul sud al Lunii şi lupta împotriva corupţiei.

Naţionalismul hindus este o temă cheie. Guvernul lui Modi şi BJP sunt acuzaţi de critici că discriminează sau vizează cele 200 de milioane de musulmani minoritari din India pentru a mulţumi baza hindusă dură – acuzaţii pe care ambele le neagă. Violenţe sporadice între hinduşi şi musulmani continuă să izbucnească.

Opoziția este slabă și fragmentată

Alianţa de opoziţie INDIA susţine că alegerile sunt o bătălie ideologică, care se duce pentru a împiedica BJP să pună capăt Constituţiei şi sistemului democratic.

Rahul Gandhi, liderul principalului partid de opoziţie, Congresul, a declarat că BJP caută întotdeauna să distragă atenţia de la problemele majore, cum ar fi şomajul şi creşterea preţurilor. „Uneori, premierul se scufundă în ocean, alteori se află într-un hidroavion, dar nu vorbeşte despre probleme”, a declarat Gandhi, referindu-se la acţiuni larg mediatizate ale lui Modi din ultimele luni.

În timp ce alianţa opoziţiei s-a străduit să îşi sudeze unitatea şi să prezinte candidaţi comuni împotriva BJP, a acuzat guvernul că îi refuză condiţii de concurenţă echitabile prin arestarea liderilor opoziţiei în cazuri de corupţie şi prin creşteri uriaşe de taxe înainte de vot – acuzaţii pe care guvernul le neagă.

Chandrachur Singh, care predă politica la Colegiul Hindu din Delhi, a declarat că BJP are un avantaj clar, dar se confruntă, de asemenea, cu provocări reale. „Nu este un scrutin lipsit de probleme”, a spus el. „Există probleme ce ar fi putut duce la eşecul accederii (lui Modi) în funcţie. Dar acesta este un lucru care nu este canalizat sau exploatat de o opoziţie fragmentată, divizată şi slabă. Asta este ceea ce provoacă un fel de deziluzie în rândul alegătorilor şi permite BJP-ului să avanseze”, arată expertul.

Un complot de asasinare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Polonia a fost dejucat prin arestarea unui spion al serviciilor secrete militare rusești, au anunțat autoritățile de la Varșovia, potrivit The Times, relatează tvrinfo.ro.

Bărbatul, un cetățean polonez identificat doar ca Pawel K, a contactat agenția de informații a Rusiei, GRU, și s-a oferit să îi ajute să-l ucidă pe liderul ucrainean, a declarat biroul procurorului polonez.

Bărbatul a fost recrutat și însărcinat cu găsirea unor puncte slabe în securitatea aeroportului Rzeszow-Jasionka, aflat în apropiere de granița ucraineană și folosit frecvent de Zelenski pentru a zbura în străinătate, au declarat pentru The Times surse din cadrul forțelor de ordine ucrainene.

Aeroportul, care este puternic păzit de sisteme de rachete antiaeriene Patriot ale SUA și de trupe NATO, este, de asemenea, folosit de demnitarii străini care se îndreaptă spre Kiev și ca punct de tranzit pentru ajutorul militar occidental care trece în Ucraina.

„Sarcinile sale includeau colectarea și furnizarea de informații pentru serviciile de informații militare ale Federației Ruse privind securitatea aeroportului Rzeszow-Jasionka. Acest lucru a fost, printre altele, pentru a ajuta serviciile speciale rusești să planifice un posibil atac asupra vieții șefului unui stat străin – președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski”, a precizat parchetul polonez într-un comunicat.

„Concluziile anchetei arată că suspectul Pawel K și-a declarat disponibilitatea de a acționa pentru serviciile de informații militare ale Federației Ruse și a stabilit contacte cu cetățeni ai Federației Ruse direct implicați în războiul din Ucraina.”

Procurorii au precizat că bărbatul a fost acuzat de „disponibilitatea de a acționa pentru serviciile secrete străine împotriva Republicii Polone” și că va fi ținut în arest temporar în timp ce ancheta va continua. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă până la opt ani de închisoare.

Complotul a evidențiat amenințarea continuă a Kremlinului la adresa aliaților occidentali ai Ucrainei, a declarat Kievul.

„Acest caz este încă o dovadă că Rusia este o amenințare nu numai pentru Ucraina și ucraineni, ci și pentru întreaga lume liberă”, a declarat Andrîi Kostin, procurorul general al Ucrainei.

„Regimul criminal al Kremlinului încearcă în mod constant să submineze securitatea europeană și globală”.

„Avem nevoie de acești bani ieri, nu mâine, nu astăzi”

Serviciul ucrainean de securitate de stat, SBU, a declarat că a fost implicat într-o operațiune comună cu forțele de ordine poloneze pentru reținerea suspectului, care a arătat rezultatul unei „cooperări eficiente în combaterea crimelor rusești în Ucraina și în străinătate”.

Anterior, premierul ucrainean a avertizat că victoria președintelui Putin ar putea duce la un al treilea război mondial, Kievul afirmând că a lovit obiective militare în Crimeea ocupată de Rusia.

Aflat în vizită la Washington, unde Congresul este așteptat să voteze un pachet de ajutor în valoare de 60 de miliarde de dolari în acest weekend, Denis Șmihal a declarat: „Avem nevoie de acești bani ieri, nu mâine, nu astăzi”.

Agenția de informații militare a Kievului a declarat că un atac asupra unui aerodrom din Crimeea, miercuri, a avariat grav patru lansatoare de rachete, trei stații radar și alte echipamente.

Patru lansatoare pentru rachete sol-aer S-400 și un punct de control al apărării aeriene staționate la o bază aeriană din Djankoi s-au numărat printre echipamentele „distruse sau grav avariate”, a precizat agenția.

Trupele rusești au intensificat recent atacurile cu rachete balistice asupra Ucrainei din Crimeea.

Zelenski a avertizat în ultimele zile că Ucraina „rămâne fără rachete” în apărarea sa în fața atacului rusesc. El a declarat săptămâna trecută că forțele ruse au fost capabile să tragă de zece ori mai multe proiectile de artilerie decât armata ucraineană.

Pachetul militar

Camera Reprezentanților este așteptată să voteze sâmbătă un pachet militar pentru Ucraina. Proiectul de lege privind ajutorul este blocat de luni de zile din cauza opoziției aripii drepte a Partidului Republican, ceea ce dă Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă.

Șmihal a declarat pentru BBC: „Dacă nu o vom proteja… Ucraina va cădea. Astfel, sistemul global de securitate va fi distrus și toată lumea va trebui să găsească un nou sistem de securitate. Sau vor fi multe conflicte, multe astfel de tipuri de războaie, iar la final ar putea duce la cel de-al treilea război mondial”.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat: „Ucraina nu trebuie să lupte doar pentru a asigura profit americanilor, ci trebuie să lupte până la ultimul ucrainean și este încărcată de datorii – politica colonială preferată a Statelor Unite ale Americii.”

Peskov a sugerat că o parte „foarte semnificativă” din ajutorul propus va rămâne în complexul militar-industrial american. „Toți experții și semi-experții pot vedea acum cu ochiul liber situația de pe front, care este departe de a fi favorabilă pentru partea ucraineană, așa că acest lucru nu poate schimba nimic”, a spus el despre pachetul de ajutor.

Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, a propus organizarea de voturi separate pentru ajutorul militar pentru Israel, Taiwan și Ucraina. Legislația propusă ar prevedea un ajutor de 26 de miliarde de dolari pentru Israel, 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și 8 miliarde de dolari pentru aliații SUA din Indo-Pacific.

Johnson se confruntă cu o furie tot mai mare din partea unor membri ai Partidului Republican față de decizia sa de a continua cu ajutorul militar pentru Ucraina. Cu toate acestea, la scurt timp după ce a făcut publice propunerile de finanțare, Johnson a primit sprijin din partea președintelui Biden.

„Camera trebuie să adopte pachetul săptămâna aceasta, iar Senatul ar trebui s-o urmeze rapid”, a declarat Biden. „Voi semna imediat această lege pentru a trimite un mesaj lumii. Suntem alături de prietenii noștri și nu vom lăsa Iranul sau Rusia să reușească”.

Cea mai mare parte a banilor pentru Ucraina ar urma să fie destinată achiziționării de arme și muniții de la producătorii americani din domeniul apărării.

Zelenski a declarat că ar fi o „rușine” dacă Congresul ar aproba finanțarea pentru Israel și nu pentru Ucraina. După săptămâni în care a cerut mai multe sisteme de apărare aeriană, el a subliniat faptul că SUA, Marea Britanie și Franța au reușit să doboare aproape toate atacurile aeriene lansate de Iran asupra Israelului.

„Cerul nostru ucrainean și cerul vecinilor noștri merită aceeași securitate”, a declarat el în cadrul unei reuniuni a liderilor europeni miercuri seara.

Grant Shapps, ministrul britanic al Apărării, a declarat că implicarea RAF în doborârea rachetelor lansate de Iran spre Israel este „diferită” de situația din Ucraina, unde există riscul unui conflict direct între Rusia și Occident.

Trupele britanice sunt deja staționate în țări situate între Israel și Iran, precum Irak și Siria, ceea ce le permite să doboare rachetele care trec pe deasupra lor, a spus el. „Ceea ce nu vrem să avem este un al treilea război mondial între Rusia și Occident. Deci, în mod clar, există o imagine diferită”.

Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a declarat că regretă faptul că „politica internă” din SUA întârzie pachetul de ajutor atât de necesar. „Nu ne putem baza doar pe SUA. Trebuie să ne asumăm [propria] responsabilitate și să încetăm să mai spunem: ”Oh, SUA vor face [asta]””, a declarat el.

Republicanii au blocat proiectele de lege privind cheltuielile în Congres, cerând ca mai întâi să fie instituite controale mai puternice pentru a limita sosirea migranților la granița de sud a SUA.

Israelul a atacat Iranul, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu situaţia, în timp ce presa de stat iraniană a raportat, vineri dimineaţă, că forţele acestei ţări au distrus drone, la câteva zile după ce Iranul a lansat un atac cu drone ca răzbunare împotriva Israelului, scrie realitatea.md.

Israelul afirmase că va riposta după atacul din weekend al Iranului, care a implicat sute de drone şi rachete, ca răspuns la o presupusă loviturp a Israelului asupra complexului ambasadei sale din Siria. Majoritatea dronelor şi rachetelor iraniene au fost doborâte înainhte de a ajunge pe teritoriul israelian.

Analiştii şi observatorii au exprimat îngrijorări privind riscul ca războiul Israel-Gaza să se extindă în restul regiunii. Preşedintele iranian Ebrahim Raisi a avertizat Israelul înainte de atacul de vineri că Teheranul va avea un ”răspuns dur” la orice atac pe teritoriul său.

Iranul a afirmat, joi, la Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite că Israelul ”trebuie obligat să oprească orice alt comportament militar pripit împotriva intereselor noastre”, în timp ce secretarul general al ONU a avertizat că Orientul Mijlociu este ”într-un moment de pericol maxim”.

Televiziunea de stat iraniană a afirmat că facilităţile nucleare unde Iranul desfăşoară lucrări – despre care teheranul spune că sunt pacifiste, dar despre care vestul crede că au ca scop crearea unei arme – nu au fost afectate.

Situl nuclear Natanz, piesa centrală a programului iranian de îmbogăţire a uraniului, se află în provincia Isfahan.

Aeroporturile din Teheran, Shiraz şi Isfahan au fost închise până la ora 7.00 GMT, cu posibilitatea de prelungire, iar zborurile au fost îndepărtate din jumătatea vestică a Iranului, a arătat site-ul de monitorizare a traficuluii aerian FlightRadar24.

Unele zboruri cu destinaţia Teheran Turkish Airlines şi Emirates se întorceau la aeroportul de plecare, a arătat, pe X, FlightRadar24. Un zbor al Iran Air de la Roma la Teheran a fost redirecţionat spre Ankara, Turcia.

FlightRadar24 arată că Emirates, flydubai, Turkish Air, Wizz Air Abu Dhabi şi Belavia sunt printre companiile care continuă să folosească partea din spaţiul aerian care a rămas deschisă vineri dimineaţă.

Asaltul israelian în Gaza a început după ce gruparea islamistă palestiniană Hamas a atacat Israelul, în 7 octombrie, omorând 1.200 de persoane, potrivit bilanţului israelian. Ofensiva militară a Israelului a provocat moartea a peste 33.000 de palestinieni în Gaza, potrivit ministerului local al Sănătăţii.

Grupări sprijinite de Iran şi-au declarat sprijinul pentru palestinieni, lansând atacuri din Liban, Yemen şi Irak.