Este o nouă colaborare care promite să fie de succes. Mai nou, Pavel Stratan a înregistrat o piesă și a făcut un videoclip cu rapperul CRBL.
Piesa se numește „Toți avem” și a adunat în doar o zi peste 23 mii de vizualizări.
Pavel Stratan sparge piața alături de CRBL! Mii de vizualizări în doar o zi
09/09/2014
WhatsApp, Facebook și Instagram introduce AI. Ce servicii noi va oferi pentru utilizatori și cum va integrat asistentul AI în rețelele sociale
Mark Zuckerberg a anunțat recent o schimbare majoră în toate aplicațiile sale sociale, inclusiv WhatsApp, Facebook, Instagram și Facebook Messenger.
Această modificare include introducerea unui asistent AI, numit Meta AI, care va deveni o prezență constantă în căsuța de căutare a acestor aplicații. Miliardul de utilizatori ai platformelor Meta va începe să observe apariția acestui asistent, capabil să răspundă la întrebări sau să creeze imagini cu un simplu clic.
Capacitățile și sursele asistentului AI
Meta AI, lansat inițial în septembrie anul trecut, va folosi informații extrase din Bing și Google, în ciuda concurenței acerbe dintre aceste platforme. Potrivit lui Zuckerberg, Meta AI „este acum cel mai inteligent asistent AI pe care îl poți folosi gratuit”. Acesta promite să simplifice interacțiunile cu afacerile, să ajute la planificarea călătoriilor sau chiar la redactarea de texte, potrivit playtech.ro.
Integrarea AI în experiența utilizatorului
Meta AI va fi integrat în moduri inovative în rețelele sociale. De exemplu, utilizatorii vor putea interacționa cu asistentul chiar în timp ce navighează prin fluxul de noutăți de pe Facebook, având posibilitatea de a cere informații despre postările care le atrag atenția. De asemenea, asistentul va putea genera și anima imagini, transformându-le în GIF-uri atractive.
Reacția publicului și provocările reglementărilor europene
Cu toate acestea, implementarea asistentului AI în Europa întâmpină dificultăți din cauza reglementărilor stricte privind confidențialitatea. Chris Cox, directorul de produs al Meta, a menționat că gigantul „încă lucrează la modalitatea corectă de a face acest lucru în Europa”. În pofida potențialului de a ușura viața utilizatorilor, rămâne de văzut dacă publicul va adopta cu entuziasm această inovație sau dacă va privi cu scepticism acest nou instrument.
Introducerea Meta AI în cele mai populare aplicații de social media marchează un pas important pentru Zuckerberg în competiția AI, dar răspunsul utilizatorilor este încă incert. În timp ce unii pot vedea această schimbare ca pe o inovație utilă, alții se pot simți copleșiți sau frustrați de omniprezența AI în viața lor digitală. Astfel, Meta se poziționează în avangarda inovațiilor AI, însă rămâne de văzut dacă aceasta va fi o schimbare binevenită sau una care complică și mai mult experiența utilizatorilor online.
Polonezii sunt, în medie, cu 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană
Polonezii sunt, în medie, cu circa 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui nou raport al Institutului Economic Polonez (PIE), publicat înaintea celei de-a 20-a aniversări a aderării Poloniei la UE, care va avea loc în mai 2024, relatează Notes from Poland, citat de g4media.ro.
Conform sursei citate, analiștii de la PIE au calculat că PIB-ul Poloniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP) – o măsură a activității economice care ține cont de mărimea populației unei țări și de costul vieții – a fost în 2022 cu 39,6% mai mare decât dacă țara nu ar fi aderat la UE.
Dintre cele opt state membre estice care au aderat în 2004, doar Lituania (60,3%) a fost considerată de PIE ca având o primă de aderare la UE mai mare decât Polonia. Acestea au fost urmate de Letonia (32,2%), Slovacia (18,2%), Ungaria (13,4%), Republica Cehă (8,4%), Estonia (0,4%) și Slovenia (0,1%).
Pentru a crea un model care să le permită să calculeze beneficiile apartenenței la UE, PIE a folosit „metoda controlului sintetic”, care presupune crearea unui scenariu bazat pe reproducerea țării studiate dintre statele cu caracteristici similare care au rămas în afara UE.
Analiștii au constatat că creșterea medie anuală a PIB-ului Poloniei, între 2004 și 2022, de 4,2%, ar fi fost cu 1,7 puncte procentuale mai mică dacă Polonia ar fi urmărit dezvoltarea în afara UE.
„În cazul în care ar fi rămas în afara UE, nivelul de trai al Poloniei, măsurat prin PIB pe cap de locuitor, ar fi fost (în 2022) la același nivel ca în perioada 2014-2015”, se arată în raport. Pentru țările care au aderat la UE în 2004, „unul dintre cei mai importanți factori care au influențat dezvoltarea economică a regiunii a fost inserția în lanțurile de aprovizionare din UE”, a declarat Marek Wąsiński, șeful echipei de economie globală a PIE.
„Acest lucru a adus un aflux de investiții străine, a dus la o creștere de cinci ori a valorii exporturilor de mărfuri și a crescut nivelul de sofisticare a acestora”, a adăugat el. „Integrarea UE a transformat Europa Centrală într-un centru de export”, a continuat Wąsiński. „Deși majoritatea produselor și serviciilor au fost furnizate către UE, aproape jumătate din valoarea adăugată a ajuns în cele din urmă – și prin exporturi indirecte – pe piețele din întreaga lume.”În toate cele opt țări studiate, indicatorii care măsoară calitatea vieții au crescut semnificativ în ultimele două decenii, notează PIE.În cazul Poloniei, speranța de viață a crescut de la 75 de ani în 2004 la 77 de ani în 2022, numărul mediu de ani petrecuți la școală a crescut de la 14,8 la 15,9, iar venitul pe cap de locuitor a crescut de la 17 708 dolari în 2004 la 35 151 de dolari în 2024.
„În plus, riscul de sărăcie a scăzut sub media UE în cinci din cele opt state membre analizate, iar percepția corupției a scăzut peste tot, cu excepția Ungariei și Sloveniei”, scrie PIE.
Într-un raport publicat luna trecută, analiștii de la banca poloneză „Pekao” au calculat că, în ultimii 20 de ani, Polonia a înregistrat cea mai mare creștere cumulată a PIB-ului real dintre statele membre estice care au aderat la blocul comunitar din 2004 încoace, PIB-ul țării dublându-se între 2004 și 2022.
Când ar urma să fie pregătită Rusia pentru a ataca NATO
Când ar urma să fie pregătită Rusia pentru a ataca să NATO. Anunțul a fost făcut de cel mai înalt oficial militar german: „Vedem că Rusia produce mult material de luptă… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”.
Rusia ar putea fi pregătită din punct de vedere militar să atace ţările NATO în decurs de 5 până la 8 ani, dacă va alege să facă acest lucru, după ce îşi va reconstrui forţele afectate de impactul războiului din Ucraina, a declarat cel mai înalt oficial militar german, citat de Reuters.
„Până atunci, pe baza analizei noastre, Rusia (îşi va fi) reconstituit propriile forţe într-o măsură în care un atac împotriva teritoriului NATO ar putea fi posibil”, a declarat comandantul armatei germane, generalul-locotenent Carsten Breuer, în timpul unei vizite în Polonia.
„Nu spun că va avea loc, dar că ar putea fi posibil”, a precizat el. „Vedem că Rusia produce mult material de luptă şi nu pune tot acest material pe linia frontului în Ucraina… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”, a declarat Breuer, şeful apărării germane. „Ceea ce vedem este o ameninţare în cinci până la opt ani”, a precizat el.
Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962. Dar Moscova a respins în mod regulat sugestiile occidentale potrivit cărora ar putea lua în considerare un atac asupra NATO, spunând că ar fi un nonsens total. Liderul rus Vladimir Putin a reiterat luna trecută că Rusia nu are planuri de atac asupra niciunei ţări NATO, deşi a declarat că va doborî orice avion de luptă F-16 furnizat de Occident Ucrainei.
Dintre cei 32 de membri ai NATO, şase ţări europene au o graniţă comună cu Rusia: Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.
În prezent, Rusia pare din ce în ce mai mult în ofensivă în Ucraina, unde conflictul este caracterizat atât de lupte de uzură din tranşee, care amintesc de Primul Război Mondial, cât şi de războiul cu drone de înaltă tehnologie.
Moscova controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014.
Oficialii ucraineni au declarat că forţele lor armate numără aproximativ 800.000 de oameni, în timp ce, în decembrie, Putin a ordonat ca forţele Rusiei să fie mărite cu 170.000 de soldaţi, ajungând la 1,3 milioane.
Dincolo de personal, cheltuielile de apărare ale Moscovei sunt mai mari decât cele ale Ucrainei. În 2024, aceasta a alocat 109 miliarde de dolari pentru acest sector, mai mult decât dublu faţă de obiectivul echivalent al Ucrainei, de 43,8 miliarde de dolari.