Povestea unei românce căsătorită cu un arab: ,,Urlam fără încetare și îl imploram să îmi aducă îngerașul acasă”

11/07/2017

..Într-o seară, în timp ce eram acolo, răsfoind prin lucrurile fetiței am găsit un jurnal în care scria “Sunt cel mai nefericit copil de pe pământ. Nu mă iubește nimeni și sunt pe un drum fără sfârșit”. M-am căsătorit în urmă cu 13 ani cu un arab din Palestina, fără a ști ce poate implica o astfel de relație”, își începe povestea femeia.

,,Numele meu este Birdea Margareta, locuiesc în Cluj și vreau să fac publică povestea mea, care o să vi se pară ruptă dintr-un film”, scrie aceasta.

,,Eram o fata de la țară fără experiență de viață și foarte naivă. Nu știu dacă aș putea să spun că am avut perioade de fericire alături de el, din cauza incompatibilității dintre noi și a modului total diferit de viața cu care era obișnuit fostul meu soț. Din punctul lui de vedere și al majorității cetățenilor de origine arabă, femeia este acel obiect de care se folosesc pentru a le face menaj, mâncare și nu în ultimul rând copii, cât mai mulți dacă se poate…

Eram disperată pe măsura ce trecea timpul deoarece conștientizam că mi-am distrus viața. Îmi venea greu să divorțez. Mă gândeam cum voi fi privită de lumea din jur… Chiar și mama mea care îmi era foarte apropiată îmi spunea că trebuie să îmi duc crucea, că nici altul nu este mai bun…
Eram anul întâi la facultate când m-am căsătorit. Eu nu aveam voie să ies nicăieri cu colegii, dar cel mai grav era că nici el nu mă scotea nicaieri. Eram supărata, dar în prostia mea mă gândeam că voi face tot ce îmi stă în putință pentru a rămâne alături de bărbatul cu care m-am căsătorit.

Așa că, după 2 ani, la insistențele lui, am fost de acord să facem un copil. Credeam că acest lucru îl va schimba, credeam că își va schimba modul de viață de dragul copilului. Mă înșela însă cu cine îi ieșea în cale. Iar eu parcă mă încăpățânam și mai rău și parcă și mai tare mă ambiționam să lupt pentru el. Eram într-o continuă competiție cu femeile din viața lui. În anul 2001, a venit pe lume fiica noastra Sarah, o minune de copil… dar, din păcate, schimbări în bine nu erau la soțul meu. Eu mă împărțeam între școală și fetița mea, care era și este totul pentru mine.

În anul 2009, după multe insistențe am fost de acord să las fetița să plece în vacanță la bunicii din Palestina, însoțită de cumnatul meu, soția lui (tot româncă) și fetița lor. Eu și sotul meu am rămas în România.

Deși inițial șovăiam și nu prea eram de acord să o las să plece cu rudele, până la urma m-a convins că va fi doar pentru o perioadă de două săptămâni pentru ca fetița să-și cunoască mai bine bunicii și verișorii…
După o săptămână, primesc însă vestea că vrea să plece și el în Palestina la familia sa și promisiunea că se va întoarce împreună acasă cu fetița.

Până aici nimic de bănuit… În acea perioda, eu aveam o afacere care mergea foarte bine și nu puteam lipsi de la serviciu. După zece zile, timp în care vorbeam zilnic cu fata mea la telefon și nu bănuiam nimic, îmi spune că a decis să lase copilul acolo un an la școală ca să învețe limba.

În acel moment am simțit că cerul s-a prăbușit peste mine. Eram disperată. Urlam încontinuu și îl imploram să îmi aducă îngerașul acasă. Din păcate, zilele treceau și mă lăsa să vorbesc din ce in ce mai rar cu fetița mea. Eram înnebunită… Simțeam că nu vrea să o mai aducă, iar pentru mine acest lucru înseamna sfârșitul lumii. Când vorbeam cu fetița la telefon, plângea. Iar el mă amenința spunându-mi că dacă o mai fac să plângă, nu ma mai lasă nici măcar să vorbesc cu ea.

Nu puteam dormi, nu puteam mânca. Plângeam încontinuu. Nu știam unde să mă duc și ce să fac pentru a-mi recupera copilul. Așa că am început să bat la toate ușile posibile pentru a cere ajutor (ambasada, consulat, poliție, ministerul de externe, avocați, procurori, judecători etc.), dar cu fiecare vizită a mea la toate aceste instituții veneam acasa tot mai disperată. Mi se spunea foarte politicos că, din păcate, nu se poate face nimic. “Nu exista acord între Romania și Palestina și nu se poate interveni în nici un fel”.

Dupa trei luni, soțul meu s-a întors acasă singur, asigurându-mă că o va lăsa acolo doar un an. L-am urât din tot sufletul meu. L-am urât pentru ce mi-a facut atât mie, cât și îngerașului meu care plângea încontinuu.

Simțeam că nu vrea să o mai aducă, speram totuși că îi va fi milă de ea și de mine. S-a întors după un an în Palestina spunându-mi că o va aduce înapoi acasă și e fetița la întoarcere. Eram în al noualea cer. Aveam speranțe că îmi voi strânge iarăși puiul în brațe.

La o săptămână după ce a ajuns acolo, iarăși mi-a dat o veste bombă: a hotărât totuși să o mai lase un an acolo. Toate visurile mele s-au spulberat într-o secunda. Eram aruncată la pământ!!!”

Citește continuarea pe secretulcunoasterii.ro!

Rezoluția Parlamentului European: Alegerile prezidențiale din Rusia – nedemocratice și ilegale

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă „la alegerile prezidențiale nedemocratice din Rusia și la desfășurarea ilegală a acestora în teritoriile ocupate”, precum și întemnițarea ilegală a 14 deținuți politic și a doi jurnaliști, scrie Meduza, citată de agora.md. Documentul a fost votată joi, pe 25 aprilie, cu 493 de voturi pentru, ceea ce reprezintă majoritatea.

În document este menționat că „așa-numitele alegeri prezidențiale din Rusia au fost ilegitime și nedemocratice”. În același timp, Parlamentul European denunță toate încălcările regulilor electorale comise de regimul lui Vladimir Putin în timpul așa-numitelor alegeri prezidențiale din Rusia din perioada 15- 17 martie 2024, precum și represiunile și încălcările sistemice și de lungă durată ale drepturilor civice și politice.

Rezoluția subliniază că așa-numitele „alegeri prezidențiale din Rusia au avut loc într-un climat de teamă și represiune și în contextul unui război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei”.

Acest spectacol farsă al autorităților ruse a urmărit singurul scop – să creeze aparența legitimității electorale a lui Vladimir Putin, a politicii sale de represiune internă nemiloasă și, mai ales, a războiului agresiv împotriva Ucrainei.

Rezoluția condamnă organizarea de alegeri în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Deputații europeni solicită țărilor UE și comunității internaționale să nu recunoască rezultatele alegerilor ca fiind legitime, întrucât acestea au avut loc în teritoriile ocupate și „chiar și în interiorul Rusiei nu au fost nici libere, nici corecte”.

Parlamentul European a salutat „curajul miilor de oameni din Rusia care protestează împotriva regimului lui Putin și care se străduiesc să își democratizeze țara, inclusiv prin acte de rezistență în timpul așa-ziselor alegeri, când au umplut secțiile de votare din Rusia și din străinătate la prânz, pe 17 martie”.

De asemenea, documentul susține că Kremlinul și Putin personal „poartă responsabilitatea penală și politică” pentru moartea lui Alexei Navalnîi.

În plus, Parlamentul European a cerut eliberarea prizonierilor politici ruși. În document se afirmă că țările UE ar trebui să continue să „sprijine în mod activ” organizațiile independente ale societății civile ruse, mass-media independente și apărătorii drepturilor omului, precum și să ofere vize umanitare și alte tipuri de sprijin disidenților ruși- Vladimir Kara-Murza, Oleg Orlov, Alexei Gorinov, Alexandra Skocilenko, Dmitri Ivanov, Ioan Kurmoiarov, Viktoria Petrova, Maria Ponomarenko, Dmitri Talantov, Iuri Dmitriev, Lilia Ceanîșeva, Xenia Fadeeva, Ivan Safronov și Ilia Iașîn – și a jurnaliștilor Alsu Kurmașeva și Evan Herșkovici.

Rezoluția a fost votată joi, pe 25 aprilie, cu 493 de voturi pentru, 11 împotrivă și 18 abțineri.

Ce se întâmplă cu Pământul? Râpe uriașe care înghit cartiere întregi amenință tot mai multe orașe.Fenomen global agravat de schimbările climatice

O stradă aglomerată din Buriticupu, un oraș din nord-estul Braziliei, a ajuns acum o prăpastie largă cu o adâncime de 80 de metri – o clădire de 20 de etaje ar încăpea în ea. Canioanele formate în urma eroziunii solului avansează cu o viteză îngrijorătoare și distrug mii de case din America Latină și Africa și amenință terenurile agricole fertile din unele părți din China, SUA și Europa, potrivit BBC citat de digi24.ro.

Localnicii din Buriticupu numesc aceste canioane „voçoroca” sau „pământ sfâșiat”, în limba băștinașilor Tupi-Guarani. Fenomenul este un rezultat al eroziunii de adâncime care formează ravene, una dintre cele mai agresive forme de degradare a solului provocată de apa de ploaie și cea reziduală. Experiența unui fost ofițer de poliție din Buriticupu, care a căzut cu mașina în prăpastia formată în mijlocul orașului, când se întorcea noaptea de la o petrecere, este doar unul dintre multele exemple care demonstrează riscurile la care sunt expuși cei 70.000 de locuitori ai orașului. Pe măsură ce tot mai multe râpe se formează în acest oraș de la marginea junglei amazoniene, Buriticupu ar putea ajunge să fie rupt în două. Orașul are în jur de 30 de astfel de cratere, iar primele două ca mărime se află la o distanță mai mică de 1 kilometru.

„Dacă autoritățile nu opresc asta, cele două râpe se vor întâlni și vor forma un râu”, a spus Edilea Dutra Pereira, un geolog și profesor de la Universitatea Federală din Maranhão. Ravenele au făcut parte din istoria geologică a Pământului de milioane de ani, dar Pereira și alți experți spun că cele din prezent se extind mai repede și se tem că vor apărea tot mai multe din cauza schimbărilor climatice care pot face ca ploile să devină mai intense. Prăpăstii de peste 2 kilometri lungime înghit cartiere întregi Brazilia este cea mai afectată țară din America Latină, dar Mexic, Columbia, Ecuador și Argentina suferă și ele de aceeași problemă. Mai departe, țări din Africa precum Angola, Republica Democrată Congo și Nigeria, unde unele ravene au o lungime de peste 2 kilometri – sunt și ale afectate de acest fenomen. Cu toate că nu există date oficiale despre victimele acestui fenomen, autoritățile din Buriticupu spun că ravenele au înghițit cel puțin 50 de case, iar alți localnici au fost nevoiți să își părăsească locuințele, lăsând în urmă întregi cartiere abandonate.

Defrișarea pădurilor joacă și ea un rol important în acest tip de eroziune a solului. Buriticupu este acum un loc arid și pietros, dar face parte din regiunea junglei amazoniene și era odată acoperită de vegetație, precum cedru, courbaril și ipê. În anii ’90, industria exploatării lemnului a explodat – peste 50 de fabrici de cherestea lucrau aici 24 de ore pe zi. 20 de ani mai târziu, cea mai mare parte a vegetație din jurul orașului a dispărut. În primele luni ale anului 2023, statul brazilian Maranhão a trecut prin cele mai grave inundații din istorie. Peste 60 de localități au intrat în stare de urgență, mii de oameni au rămas fără case și zeci dintre ei au murit. Pe măsură ce ploile continuă să se intensifice, riscul formării de noi ravene se va dubla sau chiar tripla la nivel global.

Capitala RD Congo, Kinshasa, are sute de ravene urbane – una dintre ele are peste 2 kilometri lungime. În total, sunt 165 de kilometri de râpe formate în interiorul orașului, care are o populație de 12 milioane de oameni. Într-o singură noapte de ploi intense, în decembrie 2022, 60 de oameni au murit când casele lor s-au prăbușit într-o ravenă în Kinshasa. Populația capitalei RD Congo va crește la 20 de milioane în 2030 și 35 de milioane până în 2050, devenind cel mai mare megaoraș din Africa, potrivit Băncii Mondiale.

Record absolut de turiști în Japonia, în luna martie. De unde au venit cei mai mulți străini

Peste trei milioane de vizitatori străini au intrat în Japonia în luna martie, un record absolut pentru arhipelagul nipon, potrivit celor mai recente date furnizate miercuri de Organizaţia Naţională a Turismului din Japonia (JNTO), transmite AFP.

Este vorba de o creştere de 69,5% comparativ cu luna martie 2023 şi una de 11,6% faţă de luna martie 2019, perioada de referinţă de dinainte de pandemia de Covid.Este pentru prima dată în istorie când este depăşit pragul de trei milioane de vizitatori străini într-o singură lună în Japonia, scrie Agerpres.

Pe lângă revenirea puternică a turismului mondial după anii de pandemie, perioade de înflorire a cireşelor japonezi (sakura) şi vacanţele de Paşte în străinatate au contribuit şi ele la acest nivel record al turismului în Japonia. La acestea se adaugă nivelul slab al yenului în raport cu dolarul şi moneda euro, care face din Japonia o destinaţie mai ieftină pentru americani şi europeni.

Cel mai mare contingent de vizitatori străini în Japonia în luna martie a provenit din Coreea de Sud (663.100 de persoane, creştere de 13,2% comparativ cu luna martie 2019),dar cele mai mari creşteri procentuale au fost înregistrate în cazul vizitatorilor veniţi din SUA (64,3%) şi ţările europene precum Germania (66,1%).

Numărul lunar de vizitatori străini în Japonia depăşeşte valorile din 2019 încă din luna octombrie 2023.

Arhipelagul nipon a fost complet închis străinilor în pandemie, însă începând din 2022 guvernul de la Tokyo se străduieşte să relanseze turismul în masă, pe care îl consideră un ajutor binevenit pentru a susţine consumul în Japonia.

Însă există şi reversul medaliei. Astfel, orașul Kyoto a decis recent să interzică accesul pe anumite alei private din celebrul cartier al gheişelor Gion. Locuitorii din fosta capitală imperială a Japoniei şi-au exprimat de mult timp frustrarea faţă de comportamentul unor turişti, care se comportă uneori „ca nişte paparazzi” atunci când gheişele ies de pe aceste alei înguste, de unul sau doi metri lăţime.

De asemenea, începând din vara acestui an, se va aplica o cotă zilnică de persoane care vor putea folosi cel mai popular drum utilizat pentru a urca pe Muntele Fuji, şi va fi aplicată o taxă de acces de puţin peste 12 euro (2.000 de yeni).

La rândul său, primăria din Osaka, principala metropolă din vestul Japoniei, a anunţat că analizează posibilitatea de a impune o taxă turiştilor străini, pe lângă taxa hotelieră care există deja.