Un ilustru fizician moldovean s-a stins din viață

02/04/2018

News

Academicianul modovean Vsevolod Moscalenco s-a stins din viață la vârsta de 90 de ani. Ilustrul fizician moldovean a avut o poveste de viață cutremurătoare.

Anunţul privind trecerea în neființă a fizicianului a fost făcut de către consilierul prezidențial în domeniul Educației, culturii și cercetării, Corneliu Popovici, pe o reţea de socializare.

„Cu profundă tristețe am aflat despre trecerea în eternitate a academicianului Vsevolod Moscalenco, personalitate cu renume mondial, șef al Secției de fizică statistică a Institutului de Fizică Aplicată al AȘM, colaborator științific principal la Laboratorul de fizică teoretică „N. Bogoliubov” din cadrul Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna. Exprimăm sincere condoleanțe familiei și celor apropiați”, a scris Corneliu Popovici.

Vsevolod Moscalenco și fratele acestuia, Sveatoslav Moscalenco, s-au născut pe 26 septembrie 1928, în satul Bravicea, raionul Orhei.

Iluștrii fizicieni moldoveni Sveatoslav și Vsevolod Moscalenco au fost gemeni. Cei doi au rămas orfani de tată la vârsta de 12 ani, după ce acesta a fost deportat în Siberia ca dușman al poporului. Ulterior, familia a fost expatriată. Cei doi copii, împreună cu necăjita lor mamă, au fost nevoiți să suporte consecințele foametei din perioada postbelică. În ciuda destinului dramatic, copiii au făcut o carieră științifică strălucită.

Sveatoslav Moscalenco a prezis pe cale teoretică existența biexcitonului, o cvasiparticulă ușoară cu o durată efemeră, a descoperit fenomenul suprafluidității excitonilor și biexcitonilor. Vsevolod Moscalenco, atras de alte probleme ale fizicii moderne, s-a remarcat prin teoria tranzițiilor polifononice și prin elaborarea teoriei supraconductorilor polizonali. Pentru noutatea și originalitatea ideilor și concepțiilor lor ambii au fost înalt apreciați de către elita fizicii contemporane, au devenit posesorii unor prestigioase premii, dețin titluri academice și didactice superioare, fiind o mândrie națională.

Vsevolod Moscalenco a fost șeful secției de fizică statistică al Institutului de fizică aplicată al Academiei de Științe din Moldova. În 1976, Vsevolod Moscalenco a fost ales academician al Academiei de Științe a Moldovei.

Medalie de bronz și o mențiune pentru Moldova, la Olimpiada Europeană de Matematică

Lotul olimpic al Republicii Moldova a obținut o medalie de bronz și o mențiune de onoare la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete, desfășurată în Tskaltubo, Georgia, în perioada 11-17 aprilie 2024.

Medalia de bronz a fost obținută de Anastasia Corsac, elevă a Liceului Teoretic „Orizont”, Durlești, Chișinău, iar mențiunea de onoare – de Bianca Iordachi, elevă la aceeași instituție.

În cadrul celei de-a XIII-a ediție a Olimpiadei Europene de Matematică pentru Fete au participat 212 eleve din 54 de țări. Republica Moldova a fost reprezentată de 4 eleve și 2 profesori.

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează mulțumiri membrilor Consiliului Olimpic Republican la Matematică pentru dedicație și implicare în pregătirea lotului olimpic național.

Totodată, MEC și ANCE adresează felicitări premianților, profesorilor și părinților, dorindu-le succese în continuare.

Fosta secretară a Partidului Șor a făcut dezvăluiri în instanță: „Între noi, se vorbea că este finanțat de la Moscova”

Fosta secretară a Partidului Șor responsabilă de suburbiile Chișinăului a fost audiată ca martoră în procesul de judecată privind finanțarea ilegală a formațiunii. Ea a povestit cum primea bani pentru onorariile protestatarilor, cum a fost jefuită și de ce a cerut protecție de la stat, scrie Europa Liberă.

La ședința din 16 aprilie, martora a povestit că a început să lucreze în Partidul Șor în mai 2022, fiind responsabilă de oficiile Stăuceni, Cricova, Grătiești și Tohatin. Ulterior, a devenit vice-președintă a oficiului din sectorul Râșcani al capitalei. În această calitate, organiza adunări generale ale partidului și proteste antiguvernamentale.

Tânăra susține că întocmea liste cu numele celor care veneau la proteste, fotografia câte 10-20 de persoane, ca să confirme că acestea au participat la manifestație, și trimitea listele și pozele superiorilor săi prin aplicația Telegram. Peste două săptămâni după protest, ea primea sumele pe care le repartiza apoi protestatarilor.

Femeia a povestit că la primele manifestații achita fiecărui protestatar câte 200 de lei, iar apoi onorariul a crescut până la 400 de lei. „Erau și din cei care veneau din propria inițiativă”, a spus martora, precizând că și aceștia erau remunerați.

Pentru a plăti protestatarii, ea și o colegă de partid primeau câte 800.000 – 1 milion de lei în genți sau pungi. De exemplu, odată, ele au ridicat banii de la reședința partidului, altă dată – de la persoane necunoscute, dintr-un automobil parcat lângă o benzinărie din capitală. Ulterior, femeile mergeau acasă la una dintre ele, unde numărau banii și îi repartizau.

Martora a spus că odată colega sa a fost telefonată de secretara Marinei Tauber, care a informat-o de unde să ia geanta. Ultima dată, ele ar fi primit bani pentru proteste la sfârșitul anului 2022, dar au fost jefuite când intrau în scara blocului. Potrivit ei, la fața locului a venit deputata Reghina Apostolova, în calitate de reprezentantă a partidului.

În aprilie 2023, procurorii au anunțat că au trimis în instanță dosarul penal împotriva unui tânăr care a furat de la „două fete” 500.000 de lei care aparțineau Partidului Șor.

Martora a mai spus că nu știe de unde exact veneau banii: „Între noi, se vorbea că Partidul Șor e finanțat de la Moscova”.

A cerut protecție de stat după o discuție cu un fost coleg

Fiind întrebată de procuror dacă a fost intimidată după ce a făcut declarații anchetatorilor, aceasta a declarat că de ea s-a apropiat un fost coleg care s-a arătat nemulțumit de faptul că ea colaborează cu oamenii legii. După aceasta, martora a solicitat protecție de stat. Ea susține că a dat declarații benevol în cadrul urmăririi penale.

Ca și în cazul martorilor precedenți, avocații nu au fost de acord ca femeia să facă declarații pe motiv că, inițial, ea avea statut de învinuită, iar ulterior a fost eliberată de la răspundere penală. În opinia lor, procurorii au separat intenționat dosarul de bază în mai multe episoade, ca să elibereze de la răspundere penală unele persoane care vor fi audiate în calitate de martori ai acuzării.

„Tactica procurorilor este de a rupe lanțul logic, ca să-i condamne pe unii în baza declarațiilor altora”, a declarat avocatul Sergiu Moraru. El a mai spus că procurorii încalcă dreptul la apărare și urmăresc ca „Marina Tauber să fie condamnată cât mai repede”.

Fostă vicepreședintă a Partidului Șor, deputata Marina Tauber este judecată mai bine de jumătate de an pentru complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Șor și falsificarea raportului financiar din alegerile pentru funcția de primar al orașului Bălți, din 2021, la care a candidat.

În același dosar, Partidul Șor a avut statut de învinuit, ca persoană juridică. În ianuarie 2024, partidul a fost lichidat și radiat din Registrul persoanelor juridice, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, care l-a scos în afara legii.

Procuratura mai investighează un dosar de finanțare ilegală a formațiunii. Potrivit oamenilor legii, acolo sunt circa 50 de învinuiți.

Intrarea la Cetatea Soroca, mai scumpă după restaurare. Ce este nou la monumentul unic de la Nistru

Cetatea Soroca a fost redeschisă pentru vizitatori, după lucrările de restaurare, dare preţul unui bilet de intrare a crescut. Acum este de 30 de lei pentru adulți și de 10 lei pentru copii, scrie evz.ro.

Cetatea Soroca s-a aflat în ultima perioadă în plin proces de restaurare, în baza proiectului „Ștefan cel Mare, istorie comună-patrimoniu comun, Soroca-Vaslui”, finanțat de Uniunea Europeană.

Dar lucrurile nu a decurs tocmai cum s-a prognozat. O parte din bani au fost returnați Uniunii Europene pentru că nu au fost folosiți conform destinației inițiale. Iar unele dintre lucrări încă nu au fost finalizate.

De exmplu, două cazemate nu au fost acoperite, iar alta urma să fie conservată, dar lucrările nu s-au făcut. Nici problema evacuării apei pluviale din Cetatea Soroca nu a fost încă rezolvată decât pe jumătate. Iar în ceea ce privește condițiile pentru persoanele cu dizabilități, drumul dintre cele două ascensoare a rămas neterminat.

Ce este nou la Cetatea Soroca

Zidurile cetății au fost curățate cu ajutorul unei tehnologii revoluționare, și s-au efectuat și lucrări de hidroizolare și de amenajare a scurgerilor la nivelul superior și cel mediu. Printre atracțiile noi, ce vor putea fi vizitate în fortăreață sunt două capcane, cunoscute ca guri de lup, acoperite parțial cu sticlă.

Bugetul total al proiectului „Ștefan cel Mare, istorie comună-patrimoniu comun, Soroca-Vaslui” pentru ambele orașe, este de peste un 1.800.000 de euro, dintre care 90% sunt din partea Uniunii Europene. Durata proiectului este de 33 de luni.

Programul rămâne neschimbat, biletele sunt mai scumpe

„Cetatea a prezentat dintotdeauna un interes deosebit pentru toți vizitatorii și turiștii, localnicii și cei veniți din străinătate. Îi așteptăm cu drag să vină să contemple o urmă a trecutului nostru glorios care este unicat pentru întreaga zonă de sud-est a Europei”, a declarat directorul Muzeului de Istorie și Etnografie „Nicolae Bulat” din Soroca, Victor Botnaru, citat de IPN.

Programul de activitate al Cetății Soroca rămâne neschimbat, între ora 08:30 și 17:30. Prin decizia Consiliului Raional prețul biletelor a fost majorat pentru copii și dublate pentru maturi.