O poveste despre părinții care își urăsc nurorile. Oare își iubesc fiii?

,,Mă uit cu stupoare cum se destramă zeci de cupluri în jurul meu din cauza mamelor de băieți sau invers, de fete. O soacră care nu își iubește și respectă nora nu are aceste sentimente nici pentru propriul fiu, să fiți siguri de asta. Dacă le-ar avea, cu siguranță nu i-ar supune „aleasă” la un lung șir de suferințe și umilințe și totul doar pentru că e soacră și… așa e datina”, scrie în www.secretele.com.

separator
,,Astăzi va istorisesc o poveste pe cât de reală, pe atât de tristă…

Doi copii care s-au iubit, s-au căsătorit, iar acum devin doi străini pentru că părinții lui au „grijă” să fie așa. Fără prea multe explicațîi, fără durere că fiul lor poate suferă că va pierde femeia căreia i-a jurat iubire până când trecere în neființă îi va despărți. Din păcate, influență negativă a socrilor se pare că este uneori mai puternică decât încetarea funcțiilor vitale, scrie ortodoxia.rol.ro.

Poveste:

”Sunt căsătoriți, se iubesc, altfel nu se luau. S-or fi grăbit cu nunta, nu zic, dar amândoi păreau a fi siguri de dorințe, sentimente.

Părinții mirelui s-au împotrivit viitoarei nurori, nu că ar fi avut ceva să îi reproșeze. Văzându-se neacceptată, față a vrut să renunțe la nuntă. Ei s-au opus. Spuseseră la lume că urmează să li se însoare feciorul. Tinerii s-au înțeles mereu, discuțîi au mai fost, că în orice relație, dar lor le este bine împreună. Sau cel puțin le era, căci de curând socrii s-au gândit că ar fi mai bine fără noră prin preajmă.

Ce contează ce vrea fiul? Ei sunt părinți, știu ce e mai bine pentru copilul lor, doar l-au făcut, l-au crescut, spun că îl iubesc, deși faptele arată contrariul. Deci și să îl scape pe fiu de soția „nedemnă”, deși nu făcură o luna de când juraseră să nu se mai bage vreodată în viața lor, de când îi promiseseră fiului că îi lasă în pace să își trăiască viață așa cum cred ei de cuviință, părinții de băiat au luat decizia să își gonească nora.

I-au spus în gură mare să își ia lucrurile și să plece din casa la care ei au muncit ani de zile, să le lase fiul în pace, căci l-a distrus (omul nici măcar nu a fost întrebat. Dar, știu ei, că-s părinți de băiat! Nu?!) și au somat-o să plece, altfel… viitorul îi va fi sumbru.

Umilită, neînțeleasă, nesprijinită prea mult de cel care îi era încă soț și care nu iese din cuvântul mamei, femeia și-a făcut bagajele și a plecat. Speră că el să vină cu ea, la casă ei, așa cum îi promisese cândva că îi va fi alături la bine și la rău, dar tăticul de băiat i-a șoptit în ureche, plin de „înțelepciune”: „Unde să pleci, tată? Să fii măgar închiriat? Lasă-o să se ducă, mai sunt fete pe lume!”.

Și uite așa s-a încheiat o poveste de dragoste ce ar fi putut să fie una demnă de povestit nepoților. Cu durere și înverșunare spun că soțul trebuia să își urmeze soția, nu să rămână alături de mama. Până la urmă cine îi va fi alături până la finalul vieții, atunci când va avea, poate, 80 de ani.”

Așa vrei tu să fie mama fiilor tăi, umilită și alungată, poate chiar lovită în plină stradă de soacră!?

Unele mame de băieți nu înțeleg că soția îți devine familie. Lăsăți-va băieții să își aleagă soțiile, lăsăți-i să își clădească viață/căsnicia alături de femeile pe care le iubesc.

Soacrelor, dacă fiul vostru s-a însurat, nu înseamnă că va va uită, că nu va mai iubește. Dacă l-ați crescut așa cum trebuie, va fi bine. Și voi, și el! Este mare păcat (dacă aveți credință în Dumnezeu) să interveniți între doi oameni care se iubesc. Veți plăti până la urmă. Toate se plătesc în viață asta!

Nu distrugeți iubirea, pentru că odată cu ea, distrugeți suflete și nu orice suflete, ci pe ale copiilor voștri”.

alte Articole interesante