8 trăsături surprinzătoare despre care nu știai că pot fi transmise pe cale ereditară

12/06/2018

Se pare ca ADN-ul stochează mult mai multe informații în el decât pare. Deși oamenii de știință încă nu pot da un răspuns exact la întrebarea ,,ce are un efect mai mare asupra caracterului unei persoane: factorii genetici, de mediu sau de educație”, multe studii arată că sunt moștenite nu doar trăsăturile fizice.

Iată ce trăsături neobișnuite mai pot fi moștenite de la părinți și bunici!

1. Fobiile

Acest lucru este confirmat de un studiu în care șoarecii au fost instruiți să evite mirosul, similar cu aroma florilor de cireșe. Acest lucru a afectat ADN-ul experimental: o parte a ADN-ului responsabilă de sensibilitatea la acest miros a devenit mai activă în sperma șoarecilor-tați. Drept urmare, descendenții acestora au fost foarte sensibili la aroma cireșelor și au încercat să o evite, deși nu aveau nici un motiv pentru asta. Experimentul a arătat că un eveniment traumatic poate afecta ADN-ul și, ca o consecință, comportamentul generațiilor ulterioare.

Oamenii de știință cred că rezultatele studiului sunt importante pentru studiul fobiilor, anxietății și PTSD (tulburare de stres post-traumatic).

2. Extroversiunea

Obținem anumite trăsături de caracter nu numai pe parcursul creșterii și dezvoltării, ci și datorită ADN-ului. De exemplu, variantele genelor WSCD2 și PCDH15 sunt asociate cu extraversiunea. Poate că ești atât de sociabil pentru că ai moștenit anume aceste gene de la părinți. În plus, există o corelație genetică între extroversia și sindromul hiperactivității și deficitului de atenție.

3. Simțul umorului

Unii oameni cred că un simț dezvoltat al umorului este o trăsătură dobândită, care depinde de mediul în care ai crescut. Dar în cursul cercetării s-a constatat că persoanele cu o alelă scurtă a genei 5-HTTLPR sunt mai susceptibile de a prezenta reacții pozitive, inclusiv râsete și zâmbete. Subiecții cu o alelă scurtă, mai rar au râs decât oamenii cu o alelă lungă a aceleiași gene. Rezultatele studiului au fost confirmate chiar ținând cont de vârste diferite, sexe, etnie și simptome depresive.

4. Predispoziția la stres

Unii oameni sunt mai predispuși la stres, iar această trăsătură poate fi transmisă și de la părinți la copii. Experții susțin că, dacă o mamă suferă de stres în timpul sarcinii, copilul ei poate fi mai susceptibil la acesta. Mai mult, un astfel de risc există chiar dacă părinții se aflau sub stres cu mult înainte de a decide să aibă un copil: stresul cronic provoacă daune cromozomilor.

Cu toate acestea, modificările în ADN legate de stres pot fi inversate într-o oarecare măsură cu ajutorul terapiei comportamentale cognitive și meditației conștiente.

5. Înclinația spre dependență

Factorii genetici, în 40-60% din cazuri, afectează riscul de dependență. În particular, relația dintre aceasta și gena D2, subtipul receptorului dopaminic, a fost studiată în detaliu. Probabil că persoanele cu o deficiență determinată genetic a receptorului D2 de dopamină au mai multe șanse de a folosi substanțe dependente, deoarece sunt mai puțin sensibile la efectele naturale ale dopaminei.

6. Capacitatea de a te odihni suficient dormind mai puține ore

Unii oameni dorm suficient în mai puțin de 5 ore, în timp ce încă pot să funcționeze în mod normal. Este vorba despre varianta genei p.Tyr362His, numită și gena Thatcher (primul ministru al Marii Britanii dormea doar câte 4 ore pe zi și se simțea excelent). Oamenii cu o astfel de caracteristică nu numai că dorm mai puțin, ci și fac mai bine sarcinile legate de activitatea mentală, chiar și după 38 de ore de veghe. Apropo, și inventatorul Thomas Edison dormea mai puțin de 5 ore pe zi.

7. Înclinația spre a face economii

Acest lucru a fost demonstrat de un studiu publicat în Jurnalul de Economie Politică. S-a dovedit că unii oameni sunt predispuși genetic să facă economii, indiferent de nivelul lor de venit, sex sau educație.

În plus, oamenii economi „genetic” sunt, de asemenea, mai predispuși să se abțină de la obiceiurile proaste, de exemplu, sunt mai puțin susceptibili de a dezvolta obezitate și de a fuma.

8. Urechea muzicală

Factorii genetici joacă un rol mai important atunci când vine vorba de talentul muzical, în special recunoașterea tonului și a ritmului. Studiul efectuat pe gemeni identici a comparat abilitățile persoanelor implicate în muzică. S-a dovedit că unii oameni care au practicat mult mai puțin muzica, au avut rezultate mai bune decât cei care au făcut mai mult. Unul dintre gemeni a practicat chiar mai mult cu 20.228 ore decât fratele său, dar nu putea să îl depășească pe acesta în abilitățile muzicale.

Cazurile de rujeolă, la un nivel alarmant în România

Explozia cazurilor de rujeolă în Europa își face simțită prezența puternic în România și Austria, acestea fiind printre cele mai afectate țări. Creșterea alarmantă a numărului de cazuri continuă să pună probleme, afectând nu doar copiii, ci și adulții, scrie presa română.

În primele patru luni ale anului, de la 1 ianuarie până la 14 aprilie, România a înregistrat un număr alarmant de peste 12.300 de cazuri de rujeolă, potrivit Institutului Național pentru Sănătate Publică. Doar în ultima săptămână, au fost confirmate 949 de cazuri noi.

Județele Brașov și Mureș, împreună cu Municipiul București, se confruntă cu cele mai mari numere de îmbolnăviri, cu Brașov înregistrând 1.854 de cazuri, Mureș 1.132 de cazuri și București cu 1.305 de cazuri.

Creșterea cazurilor de rujeolă, cauzată de lipsa vaccinării

În contextul acestor evoluții, dr Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balș, a subliniat că situația legată de rujeolă nu este aproape de a se încheia și se estimează că va continua.

„Am avut și persoane de peste 50 de ani. Acești pacienți, în momentul în care au și boli cronice sunt expuși riscului de a face o formă severă și de a avea complicații majore.

Categoric că lipsa de vaccinare, de protecție la nivelul populației, este cauza principală. Rujeola nu e o boală de sezon și nu va fi o boală de sezon și putem să avem mereu probleme în condițiile în care nu creștem această protecție. Lucrurile pot oricând să repete”, a declarat acesta.

Potrivit medicului, în spital ajungă aproape zilnic persoane cu rujeolă, și deși nu toți au nevoie de spitalizare, unii dintre ei trebuie monitorizați permanent, iar alții ajung chiar la terapie intensivă.

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești, la doar două zile de când și-a început activitatea.

Pacientul, un bărbat în vârstă de 49 de ani din raionul Leova, a fost diagnosticat cu accident vascular cerebral ischemic, prin intermediul tomografiei computerizate.

Echipa multidisciplinară formată din medicul neurolog Vladlena Vasiliu, medicul reanimatolog Dumitru Batîr, medicul din cadrul UPU Angela Erhan, tehnicianul radiolog Vadim Gorilo și felcerul laborant Vasilisa Coțofană, a intervenit prompt și eficient, aplicând tratamentul de tromboliză intravenoasă în mai puțin de o oră de la internare.

Starea clinică a pacientului a fost restabilită rapid, inclusiv datorită colaborării cu Centrul comprehensiv de AVC din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, care prin utilizarea telemedicinii a monitorizat continuu procedura de revascularizare.

Datorită dotărilor cu echipamente performante, a reparațiilor la standarde europene, în sumă de circa 44 de milioane lei doar în ultimii doi ani, și a profesionalismului înalt al personalului medical, a fost salvată o viață și încă multe altele vor fi salvate.

Centrul primar de AVC de la Spitalul raional Hîncești este al șaselea care și-a inițiat activitatea, dintr-un total de treisprezece la nivel național, care acoperă și cazurile de AVC din raioanele Leova, Basarabeasca și Cimișlia.

Investim continuu în modernizarea sistemului de sănătate și formarea profesională a lucrătorilor medicali, pentru a aduce serviciile medicale moderne cât mai aproape de oameni. Pentru că nimic nu-i mai de preț decât sănătatea.

Felicitări echipei de medici! Felicitări Spitalului raional Hîncești!

Femeile dorm mai puțin și mai prost decât bărbații! E dovedit științific

Potrivit unui nou studiu publicat în Sleep Medicine Reviews, ceasul biologic al femeilor bate mai repede decât cel al bărbaților cu aproximativ 6 minute.

Această diferență mică poate crea dezechilibre în ritmurile interne ale corpului, afectând modul în care creierul reglează momentul adormirii și al trezirii.

Cercetătorii au examinat mai multe studii care au investigat diferențele de somn între sexe și au constatat că femeile au aproape 60% mai multe șanse de a suferi de insomnie decât bărbații, scrie La Repubblica. De asemenea, evaluările calității somnului arată că somnul femeilor este mai puțin odihnitor decât cel al bărbaților.

Ceasul biologic îi spune corpului nostru să se pregătească pentru somn, de exemplu prin scăderea temperaturii corpului sau prin producerea de melatonină, un hormon care favorizează adormirea.

Studiul arată că secreția de melatonină la femei se produce la ora 22.49, iar la bărbați la ora 23.38, cu 40 de minute mai târziu. Acest lucru înseamnă că la femei există o predispoziție de a merge la culcare mai devreme.

Celălalt aspect se referă la durata zilei determinată de ceasul endogen, care este independent de stimuli externi. La om durează mai mult de 24 de ore: la bărbați, exact 24 de ore și 19 minute, iar la femei 24 de ore și 9 minute. Acest lucru, combinat cu producția mai timpurie de melatonină, face ca femeile să se simtă mai pregătite să adoarmă mai devreme decât bărbații, potrivit sursei citate de Mediafax.

Pe baza unei serii de calcule, cercetătorii au ajuns la concluzia că viteza generală a ceasului biologic este cu 6 minute mai rapidă decât la bărbați.

„Deși această diferență poate fi mică, ea este semnificativă”, spune autorul studiului, Renske Lok, expert în psihiatrie la Stanford.

„Nepotrivirea dintre ceasul central al corpului și ciclul somn/veghe este de aproximativ cinci ori mai mare la femei decât la bărbați.

Imaginați-vă dacă ceasul cuiva ar merge în mod constant cu șase minute mai repede sau mai încet. De-a lungul zilelor, săptămânilor și lunilor, această diferență poate duce la o nepotrivire semnificativă între ceasul intern și semnalele externe, cum ar fi lumina și întunericul”, explică specialistul.

Aceste diferențe în biologia somnului ar putea avea consecințe semnificative pentru sănătatea generală și bunăstare. Dezechilibrele în ritmurile circadiene au fost asociate cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv tulburări de somn, tulburări de dispoziție și probleme cognitive.

Anxietatea și tulburările depresive, mai frecvente la femei

„O calitate inferioară a somnului este asociată cu anxietatea și tulburările depresive, care sunt de două ori mai frecvente la femei decât la bărbați. De asemenea, femeile sunt mai predispuse decât bărbații să fie diagnosticate cu insomnie, deși motivele nu sunt pe deplin clare”, spune Sarah Chellappa, cercetător în neuroștiințe și un alt autor al studiului.

De asemenea, femeile sunt de patru ori mai predispuse să dezvolte o tulburare de alimentație legată de somn, în care au tendința de a mânca în mod repetat în timpul nopții. Un alt studiu a constatat că femeile sunt, de asemenea, cu 25 până la 50% mai predispuse să sufere de sindromul picioarelor neliniștite, care, la rândul său, împiedică somnul.

sursa