Ce este autismul? Zece lucruri pe care trebuie să le știe orcine

Autismul nu este o boală și nici nu este contagios, iar la nivel mondial se estimează că o persoană din 68 este afectată de această tulburare, scrie magforwomen.com. Astfel, astăzi există tratamente adecvate și programe disponibile, care ajută pacienții cu autism să-și îmbunătățească abilitățile, iar jumătate dintre cei afectați au șansa la o viață normală.

separator

Autismul este o tulburare, nu este o boală.
Autismul este o tulburare neurologică care afectează dezvoltarea creierului, care în cele din urmă împiedică abilitățile de comunicare și de interacțiune cu cei din jur. Mulți oameni însă au o impresie greșită despre autism, cred în mituri și superstiții legate de aceasta disfuncționalitate. Autismul nu este o boală și nu se răspândește de la o persoană la alta și, nu este un fel de boală corporală. Este o tulburare care apare la naștere (se crede că se instalează în timpul dezvoltării intrauterine) și se manifestă din de multe ori din primul an de viață.

Autismul se poate vindeca și cu siguranță se poate ameliora considerabil cu terapie de specialitate. Experții estimează că 50% dintre cazuri pot fi recuperare în totalitate. Convingerea că autismul este incurabil nu este adevărată. Există diferite tratamente și programe disponibile care ajută pacienții cu autism să-și îmbunătățească abilitățile și să înceapă să trăiască o viață confortabilă, normală sau aproape normală.

Persoanele cu autism pot duce o viață normală. Mulți copii și adulți diagnosticați cu autism se pot descurca bine în ciuda caracteristicilor de personalitate pe care le generează aceasta tulburare de dezvoltare a creierului. Unii pot să-și asume locuri de muncă obișnuite, să înțeleagă și să întrețină relații cu cei din jur, să-și asume responsabilități personale și să aibă familii.

Nu toate persoanele afectate de autism sunt la fel, după cum nici doi copii sau adulți nu pot fi identici. Deci, nevoile fiecărei persoane care suferă de autism vor fi diferite. Nu există o cale corectă de tratament sau cea mai bună cale. Fiecare caz este unic și trebuie tratat ca atare. Fiecare strategie terapeutică trebuie să fie personalizată, iar fiecare caz este un caz în sine.

Persoanele cu autism pot avea abilități speciale. Aparent cei care suferă de această tulburare a dezvoltării creierului ar putea să nu aibă un comportament normal în rutina lor zilnică, dar totodată ar putea să surprindă prin abilitățile lor excepționale. Unii ar putea fi extraordinar de buni în a folosi un anume intrument, alții ar putea fi înzestrați cu excepționale abilități în a reține numere sau imagini, pot avea o memorie ieșită din comun și așa mai departe. Este important ca ficare caz în parte să fie ”descoperit” iar punctele forte ale acestora să fie scoase în evidență, înțelese și folosite.Persoanele cu autism pot avea o înțelegere diferită a noțiunii de „normal”. Obiceiurile zilnice, sunetele, imaginile care par normale pot părea neprietenoase sau incomode pentru ei. Sunetul unei mașini de cafea, lumina unui bec, sau elicea unui ventilator, un zgomot de fond și așa mai departe poate provoca disconfort sau anxietate acestor persoane fără ca nimeni să-și dea seama de suferința lor. Este important ca oamenii din jurul lor să înțeleagă mai degrabă comportamentul lor decât să aștepte ca ei să ceară să fie ajutați sau să explice ce anume îi deranjează.

Persoanele cu autism au dificultăți în a-și exprima sentimentele. Problema lor principală este că nu pot comunica bine. Deci, nu pot să exprime când le este foame, sete sau când au nevoie de un anumit lucru. Vocabularul lor poate să nu fie suficient dezvoltat pentru a spune ce gândesc sau ce simt, ori care le sunt nevoile.

Persoanele cu autism nu pot avea o comunicare complexă. Mai ales în cazul copiilor sau a celor care se află în fazele de început ale terapiei comunicarea complexă este dificilă sau imposibilă. Vor înțelege și vor răspunde la fraze simple și dacă îi priviți direct în timp ce vorbiți. De exemplu, este posibil ca un copil cu autism să nu răspundă la numele lui când este strigat sau să nu înțeleagă că se vorbește despre el, dar ar putea înțelege foarte bine ceea ce li se spune dacă sunt priviți și dacă li se vorbește față în față. Ei nu înțeleg idiomurile, termenii de jargon, dar înțeleg cuvinte clare, simple în propoziții simple. Asta nu înseamnă că sunt inferiori intelectual, ci doar că au o altă percepție asupra comunicării.

Imaginea este mai puternică decât cuvântul în cazul celor care au autism. În cazul celor care sunt diagnosticați cu această tulburare de dezvoltare a creierului nu trebuie doar să li se spună ce să facă, ci trebuie să li se arate ce să facă, și asta nu o dată, ci de mai multe ori, deoarece își amintesc cel mai bine ceea ce văd mai degrabă decât ceea ce aud. Trebuie să fie încurajați în mod constant, deoarece au tendința de a renunța cu ușurință la ceea ce fac, la ceea ce comunică, la cel mai mic indiciu de frustrare sau enervare din partea celor din jur.

Socializarea, primul pas spre vindecare și ameliorare. Copiii cu autism nu se joacă și nu interacționează cu alți copii, nu pentru că ”nu doresc”, ci pentru că ”nu știu cum să facă asta”. Ei înțeleg doar jocuri cu modele fixe și mișcări repetitive. Copilul cu autism trebuie învățat să se joace decât să fie lăsat să descopere singur jocul. Persoanele cu autism au nevoie de empatie și de un efort constant și neîncetat din partea părinților, a familiei, a prietenilor și, în general al celor din jurul lor, care să îi ajute să se integreze în lumea majorității, respectând ”normalitatea” lumii lor, scopul fiind acela de a se descurca cât mai autonom este posibil.

În loc de final merită spus că persoanele cu autism nu trebuie privite ca având o tulburare, ci oameni care au o logică diferită, o ordine diferită și o interpretare ”altfel” a realității.

Sursa

alte Articole interesante