Tulburare alimentară: Cum ținem bulimia sub control

28/01/2019

Ce e de făcut dacă suferi de bulimie? Bulimia nervoasă este o tulburare de alimentație caracterizată prin episoade repetate de mâncat compulsiv (alimentele sunt ingerate rapid, în cantitate neobișnuit de mare, în lipsa senzaţiei de foame), cel puţin un episod pe săptămână, timp de cel puţin trei luni. În timpul episoadelor de mâncat compulsiv, persoana pierde controlul asupra alimentației, nu se poate opri din mâncat și adoptă comportamente compensatorii inadecvate, în vederea prevenirii creşterii în greutate (inducerea vomisii, consumul diureticelor, laxativelor, exerciţii fizice intense, dietă hipocalorică, precum și altele).

Percepția asupra formei și greutății corporale influențează semnificativ autoevaluarea. Severitatea bulimiei variază în funcție de numărul episoadelor de mâncat compulsiv și al comportamentelor compensatorii, la care persoana recurge în cursul unei săptămâni.

Simptomele bulimiei

Bulimia afectează viața persoanei pe toate planurile: comportamental, emoțional, cognitiv și fiziologic. Cei care suferă de bulimie sunt preponderent normoponderali, având indicele de masă corporală (IMC) între 18,5 și 30, rareori fiind subponderali. Dacă observăm comportamentul, aflăm că persoana este frecvent la dietă, însă alimentația este haotică.

Episoadele de mâncat compulsiv apar spontan sau sunt planificate. Cumpără alimente cu scopul de a-și organiza „un festin culinar, refuză să ia masa cu familia ori cu prietenii, pentru a putea recurge la comportamentele enumerate anterior fără a fi observată. Folosește deseori toaleta după masă (de regulă, în primele 30 de minute) pentru a-și induce voma. Emoționalul este marcat de un nivel înalt de stres, anxietate ori depresie și de pierderea interesului pentru activități. Gestionarea emoțiilor este dificilă în lipsa unor abilități corespunzătoare, iar mâncarea devine un mijloc la îndemână pentru a obține un fals sentiment de liniștire sau eliberare. Alimentele devin tranchilizant pentru tumultul emoțional sau stimulent pentru reducerea plictiselii. Atât cantitatea mare de alimente consumată, cât și vomitatul provoacă vinovăție, dezgust față de propria persoană.

Uneori, episoadele sunt repetate compulsiv, în încercarea – nereușită – de a se elibera de aceste emoții care provoacă suferință. Organismul uman funcționează ca un tot întreg, în care fizicul, psihicul și emoționalul sunt interconectate. Toate dificultățile mai sus menționate afectează persoana, inclusiv la nivel fiziologic. Emoțiile puternice sunt deranjante în zona stomacului. Din moment ce s-a format, tendința de a vomita devine dificil de oprit, fiind în legătură directă cu stomacul (care dispune de un sistem senzorial puternic).

Carențele nutriționale cauzează dezechilibre electrolitice serioase. De asemenea, pot determina probleme serioase de sănătate precum aritmii, inflamaţia gâtului, complicații orale și dentare, umflarea ganglionilor de la nivelul gâtului, tulburări de reflux gastroesofagian, probleme renale cauzate de abuzul de diuretice, deshidratare severă, iar somnul devine superficial și neodihnitor.

Cauzele bulimiei

Bulimia reprezintă un simptom care a avut sens la un moment dat în viața persoanei, atunci când a trăit un sentiment puternic al lipsei de control. Într-o manieră involuntară, cel sau cea care suferă de bulimie are nevoie să păstreze acest comportament, în pofida consecințelor (la fel ca și în cazul dependențelor). Cu cât bulimia este mai severă, cu atât este mai mare carența emoțională pe care persoana o are, fiind înalt deprivată emoțional.

Prin urmare, bulimia poate fi declanșată de către un stres emoțional sau este consecința unui cumul de factori: genetici, de temperament (anxios, distimic, labil, etc.), culturali și de mediu.

Diferența dintre bulimie și anorexie

Anorexia și bulimia au trăsături comune: imagine corporală distorsionată, teama de a lua în greutate, episoade recurente de mâncat compulsiv și comportamente compensatorii (enumerate anterior). În bulimie nu există o greutate scăzută, care pune în pericol viața, iar autocontrolul este mult mai scăzut decât în cazul anorexiei. Persoana care suferă de bulimie conștientizează, în parte, problema de comportament alimentar, însă cei cu anorexie o neagă vehement.

Factori de risc

Bulimia nervoasă este răspândită mai mult în rândul femeilor, decât în cel al bărbaților. Fiindcă această tulburare rămâne deseori nediagnosticată, dispunem de date limitate. Deși tot mai mulți bărbați sunt preocupați de felul în care arată, ei nu își doresc la fel de mult să fie slabi. Adolescența este perioada care predispune la dezvoltarea tulburărilor de alimentație.

Incidența bulimiei atinge pragurile cele mai înalte între 12 și 18 ani. Cu toate că poate avea debut timpuriu, bulimia poate apărea și la vârsta adultă, fiind puțin probabil să se manifeste după vârsta de 40 de ani.

Rolul familiei

Deseori, persoana care este afectată își ascunde bulimia de cei apropiați. Este important ca cei din jur să acorde mare atenție semnelor și simptomelor descrise anterior. Familia sau prietenii se pot lovi de negarea problemei, din cauza sentimentelor de rușine, vinovăție și a temerii de a fi judecat pentru această vulnerabilitate. Întâi de toate, este bine ca apropiații să caute să înțeleagă cât mai bine această boală, dar, mai ales, nevoile și dificultățile pe care le are persoana cu bulimie.

Să arate disponibilitate, înțelegere și sprijin, pentru a crea un sentiment de siguranță și acceptare de care cel care suferă de bulimie are atât de multă nevoie. Evitați să judecați, să criticați sau să acuzați! Cu cât bulimia este depistată mai repede, cu atât cresc șansele de remitere (unele studii indică primii trei ani de la debut).

Tratamentul bulimiei

Este realizat cu ajutorul unei echipe de medici formate din: psihoterapeut, medic de familie, nutriționist, endocrinolog sau alți specialiști (în funcție de severitatea bolii). Este necesară prezentarea la medic pentru refacerea echilibrului electrolitic și tratarea eventualelor complicații. Psihoterapia oferă instrumentele de care clientul are nevoie pentru a înțelege și îndepărta barierele din drumul către o viață autentică, fără bulimie!

Tratarea bulimiei este un demers de durată, care necesită implicare și efort susținut, și poate oferi șansa de a avea o viață satisfăcătoare!

Sursa

Cazurile de rujeolă, la un nivel alarmant în România

Explozia cazurilor de rujeolă în Europa își face simțită prezența puternic în România și Austria, acestea fiind printre cele mai afectate țări. Creșterea alarmantă a numărului de cazuri continuă să pună probleme, afectând nu doar copiii, ci și adulții, scrie presa română.

În primele patru luni ale anului, de la 1 ianuarie până la 14 aprilie, România a înregistrat un număr alarmant de peste 12.300 de cazuri de rujeolă, potrivit Institutului Național pentru Sănătate Publică. Doar în ultima săptămână, au fost confirmate 949 de cazuri noi.

Județele Brașov și Mureș, împreună cu Municipiul București, se confruntă cu cele mai mari numere de îmbolnăviri, cu Brașov înregistrând 1.854 de cazuri, Mureș 1.132 de cazuri și București cu 1.305 de cazuri.

Creșterea cazurilor de rujeolă, cauzată de lipsa vaccinării

În contextul acestor evoluții, dr Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balș, a subliniat că situația legată de rujeolă nu este aproape de a se încheia și se estimează că va continua.

„Am avut și persoane de peste 50 de ani. Acești pacienți, în momentul în care au și boli cronice sunt expuși riscului de a face o formă severă și de a avea complicații majore.

Categoric că lipsa de vaccinare, de protecție la nivelul populației, este cauza principală. Rujeola nu e o boală de sezon și nu va fi o boală de sezon și putem să avem mereu probleme în condițiile în care nu creștem această protecție. Lucrurile pot oricând să repete”, a declarat acesta.

Potrivit medicului, în spital ajungă aproape zilnic persoane cu rujeolă, și deși nu toți au nevoie de spitalizare, unii dintre ei trebuie monitorizați permanent, iar alții ajung chiar la terapie intensivă.

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești, la doar două zile de când și-a început activitatea.

Pacientul, un bărbat în vârstă de 49 de ani din raionul Leova, a fost diagnosticat cu accident vascular cerebral ischemic, prin intermediul tomografiei computerizate.

Echipa multidisciplinară formată din medicul neurolog Vladlena Vasiliu, medicul reanimatolog Dumitru Batîr, medicul din cadrul UPU Angela Erhan, tehnicianul radiolog Vadim Gorilo și felcerul laborant Vasilisa Coțofană, a intervenit prompt și eficient, aplicând tratamentul de tromboliză intravenoasă în mai puțin de o oră de la internare.

Starea clinică a pacientului a fost restabilită rapid, inclusiv datorită colaborării cu Centrul comprehensiv de AVC din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, care prin utilizarea telemedicinii a monitorizat continuu procedura de revascularizare.

Datorită dotărilor cu echipamente performante, a reparațiilor la standarde europene, în sumă de circa 44 de milioane lei doar în ultimii doi ani, și a profesionalismului înalt al personalului medical, a fost salvată o viață și încă multe altele vor fi salvate.

Centrul primar de AVC de la Spitalul raional Hîncești este al șaselea care și-a inițiat activitatea, dintr-un total de treisprezece la nivel național, care acoperă și cazurile de AVC din raioanele Leova, Basarabeasca și Cimișlia.

Investim continuu în modernizarea sistemului de sănătate și formarea profesională a lucrătorilor medicali, pentru a aduce serviciile medicale moderne cât mai aproape de oameni. Pentru că nimic nu-i mai de preț decât sănătatea.

Felicitări echipei de medici! Felicitări Spitalului raional Hîncești!

Femeile dorm mai puțin și mai prost decât bărbații! E dovedit științific

Potrivit unui nou studiu publicat în Sleep Medicine Reviews, ceasul biologic al femeilor bate mai repede decât cel al bărbaților cu aproximativ 6 minute.

Această diferență mică poate crea dezechilibre în ritmurile interne ale corpului, afectând modul în care creierul reglează momentul adormirii și al trezirii.

Cercetătorii au examinat mai multe studii care au investigat diferențele de somn între sexe și au constatat că femeile au aproape 60% mai multe șanse de a suferi de insomnie decât bărbații, scrie La Repubblica. De asemenea, evaluările calității somnului arată că somnul femeilor este mai puțin odihnitor decât cel al bărbaților.

Ceasul biologic îi spune corpului nostru să se pregătească pentru somn, de exemplu prin scăderea temperaturii corpului sau prin producerea de melatonină, un hormon care favorizează adormirea.

Studiul arată că secreția de melatonină la femei se produce la ora 22.49, iar la bărbați la ora 23.38, cu 40 de minute mai târziu. Acest lucru înseamnă că la femei există o predispoziție de a merge la culcare mai devreme.

Celălalt aspect se referă la durata zilei determinată de ceasul endogen, care este independent de stimuli externi. La om durează mai mult de 24 de ore: la bărbați, exact 24 de ore și 19 minute, iar la femei 24 de ore și 9 minute. Acest lucru, combinat cu producția mai timpurie de melatonină, face ca femeile să se simtă mai pregătite să adoarmă mai devreme decât bărbații, potrivit sursei citate de Mediafax.

Pe baza unei serii de calcule, cercetătorii au ajuns la concluzia că viteza generală a ceasului biologic este cu 6 minute mai rapidă decât la bărbați.

„Deși această diferență poate fi mică, ea este semnificativă”, spune autorul studiului, Renske Lok, expert în psihiatrie la Stanford.

„Nepotrivirea dintre ceasul central al corpului și ciclul somn/veghe este de aproximativ cinci ori mai mare la femei decât la bărbați.

Imaginați-vă dacă ceasul cuiva ar merge în mod constant cu șase minute mai repede sau mai încet. De-a lungul zilelor, săptămânilor și lunilor, această diferență poate duce la o nepotrivire semnificativă între ceasul intern și semnalele externe, cum ar fi lumina și întunericul”, explică specialistul.

Aceste diferențe în biologia somnului ar putea avea consecințe semnificative pentru sănătatea generală și bunăstare. Dezechilibrele în ritmurile circadiene au fost asociate cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv tulburări de somn, tulburări de dispoziție și probleme cognitive.

Anxietatea și tulburările depresive, mai frecvente la femei

„O calitate inferioară a somnului este asociată cu anxietatea și tulburările depresive, care sunt de două ori mai frecvente la femei decât la bărbați. De asemenea, femeile sunt mai predispuse decât bărbații să fie diagnosticate cu insomnie, deși motivele nu sunt pe deplin clare”, spune Sarah Chellappa, cercetător în neuroștiințe și un alt autor al studiului.

De asemenea, femeile sunt de patru ori mai predispuse să dezvolte o tulburare de alimentație legată de somn, în care au tendința de a mânca în mod repetat în timpul nopții. Un alt studiu a constatat că femeile sunt, de asemenea, cu 25 până la 50% mai predispuse să sufere de sindromul picioarelor neliniștite, care, la rândul său, împiedică somnul.

sursa