De ce a făcut Andreea Bălan stop cardiac la naștere. Medicii au două explicaţii

Andreea Bălan a ales să nască prin cezariană, la o clinică privată din București, însă a suferit complicații după anestezie. Artista a făcut un stop cardio-respirator și a fost necesară resuscitarea, aceasta se află în continuare în spital, sub atenţia medicilor.

separator
Tatăl Andreei, Săndel Bălan, se arată nemulțumit de situația creată: „Nu ştiu ce s-a întâmplat exact, Andreea este o fire sportivă, poate au greşit cei de la spital cu anestezia. M-a sunat luni aseară să-mi spună ce s-a întâmplat. Micuţa e ok, eu nu ştiam aseară ce s-a întâmplat, toată lumea m-a sunat după ce au anunţat pe la tv ce a păţit fiica mea. Voi merge la spital să văd cum e. Ea avea un tonus bun înainte de cezariană, nu ştiu ce s-a întâmplat apoi”, a declarat pentru Click! Săndel Bălan. Medicii artistei nu au oferit detalii despre complicația apărută.

Dar cum a fost posibil ca o tânără de doar 34 de ani să fie la un pas de moarte la o simplă cezariană? Medicul ginecolog-obstetrician Livia Manta, de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu“ din Bucureşti, ia în calcul două posibile situaţii care ar fi putut să îi pună vedetei viaţa în pericol.

„Prima se referă la embolia cu lichid amniotic, care poate apărea în timpul întreruperii de sarcină, a travaliului, a operaţiei de cezariană sau se mai poate declanşa în prima jumătate de oră de după naştere. Embolia cu lichid amniotic apare când lichidul amniotic şi componentele sale pătrund în patul vascular matern şi declanşează şocul anafilactic şi cardio-respirator. De ce s-ar fi putut confrunta Andreea cu această afecţiune? În general, factorii favorizanţi sunt naşterea mai multor copii, vârsta înaintată a gravidei, ruperea membranelor, hipercontractilitate uterină, utilizarea de ocitocice sau prostaglandine, traumatisme abdominale, amniocenteză, operaţia de cezariană, placenta accreta – când placenta rămâne înţepenită în peretele uterin, ruptură uterină, retenţia placentară”.
,,În al doilea caz ipotetic poate fi vorba despre o microembolie, mai precis despre un cheag de sânge care s-a deplasat, spre exemplu, spre plămâni şi a pus viaţa artistei în pericol. Statisticile arată că apariţia acestor cheaguri este de trei până la de cinci ori mai ridicată în cazul operaţiei de cezariană comparativ cu cea naturală”, a explicat medicul Livia Manta pentru clicksanatate.ro.

Situaţia nefericită prin care a trecut Andreea Bălan a deschis iar discuţiile pro şi contra operaţiilor de cezariană. Cezariana e recomandată în cazul existenţei anumitor probleme de sănătate, atât pentru a proteja viaţa mamei, cât şi pentru a aduce pe lume un copil sănătos. Potrivit dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu specializare în infertilitate, situaţiile ce impun operaţia de cezariană sunt:

– desprinderea placentei de peretele uterin, fapt ce împiedică oxigenarea fătului

– ruptura uterină

– poziţia nefirească a fătului în uter sau, chiar dacă e într-o poziţie firească, nu mai coboară, iar travaliul s-a oprit

– mai mulţi fetuşi

– malformaţii congenitale ale viitoarei mame

– boli cronice, precum afecţiuni ale inimii şi plămânilor, diabet, preeclampsie şi eclampsie, hipertensiune arterială, miopie extremă

– placentă praevia, situată prea jos în uter – aceasta poate bloca ieşirea fătului

– infecţii ce se pot transmite de la mamă la făt în cazul unei naşteri vaginale, precum herpes simplex, HIV, streptococul B, hepatită B

– suferinţă şi anomalii fetale precum lipsa de oxigen, sindrom Down, defecte congenitale, prolaps de cordon ombilical, greutatea mare a fătului

– vârsta mai avansată a mamei.

Este important de ştiut că perioada de recuperare după o intervenţie de cezariană e mai îndelungată, iar alăptarea se poate face abia la 24-48 de ore de la momentul naşterii. Tot la capitolul riscuri, amintim faptul că există pericolul de infecţie a plăgii operatorii, durerile post-operatorii necesită administrarea de calmante intravenos, reluarea tranzitului intestinal se face mai lent, iar apariţia endometritei (inflamaţia mucoasei uterului provocată de o infecţie) e mai frecventă decât în cazul unei naşteri vaginale.

În schimb, la naşterea vaginală, recuperarea mamei e mult mai uşoară, mai rapidă şi mai puţin dureroasă. La doar câteva ore după naştere, îşi poate alăpta pruncul şi se poate da jos din pat. Prin lipsa unei incizii la nivelul abdomenului şi uterului, riscul de infecţii şi sângerări nu există.

alte Articole interesante