Adenofibromul mamar: tumoarea glandelor mamare care afectează femeile tinere

Afecțiunile glandelor mamare sunt relativ frecvente în rândul femeilor, având în vedere că mai mult de jumătate dintre acestea ajung să se confrunte, la un moment dat, cu diverse probleme medicale la nivelul sânilor. Potrivit statisticilor, 10% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 35 de ani sunt predispuse să dezvolte adenofibrom mamar, o tumoare a glandelor mamare, care afectează în special femeile tinere. Problema este cu atât mai importantă cu cât orice nodul depistat la sâni, necesită în primul rând diferențiere de cancerul mamar, indiferent de vârsta pacientei, ne spun medicii.

separator

Adenofibromul mamar (n.r. fibroadenom mamar – o noțiune folosită mai rar) constituie în jur de 70% din tumorile mamare întâlnite la femeile tinere, fiind inclus în categoria tumorilor benigne (necanceroase) ale sânilor.

De regulă, adenofibromul este reprezentat de un nodul solitar, foarte mobil, bine delimitat, ferm, nedureros la palpare, ce nu afectează pielea din jur ori forma mamelonului.nnn

Mai frecvent, nodulul este localizat în cadranul superior al glandei mamare, spre axilă, având dimensiuni de 1-2 cm, foarte rar – de până la 5-12 cm.

Nedureros în majoritatea cazurilor, nodulul poate deveni sensibil în timpul menstruației și tratamentului cu preparate contraceptive și adesea se reduce în dimensiuni odată cu înaintarea în vârstă, iar la menopauză pot apărea calcificări în masa acestuia.

Cum este diagnosticat adenofibromul mamar?

Diagnosticarea unui nodul la sân determină o femeie să înfrunte momente apăsătoare, deoarece, odată ce este depistat acesta, specialistul mamolog are o misiune importantă – aceea de a exclude malignizarea, adică cancerul.

În țările înalt dezvoltate, se efectuează cu succes biopsia sub ghidaj ecografic, singura metodă care exclude malignizarea cu un nivel înalt de precizie. Fibroadenomul_mamar_22628Pe de altă parte, puncția pentru examenul citologic, metoda aplicată inclusiv în țara noastră, nu este preferată în țările europene, în algoritmul de diagnosticare a adenofibromului mamar, deoarece oferă rezultate imprecise.

Cum se tratează adenofibromul mamar?

Elena T., o tânără în vârstă de 22 de ani, din Chișinău, diagnosticată acum câteva luni cu adenofibrom mamar la sânul drept, a binevoit să ne împărtășească mai multe detalii din propria experiență.

Tânăra este convinsă că sfaturile ei vor ajuta multe alte femei să conștientizeze cât de importantă este depistarea precoce a nodulilor la sân, dar și aplicarea corespunzătoare și în timp util a măsurilor de tratament.

Elena și-a descoperit formațiunea prin autoexaminare – un nodul nedureros, ferm la palpare, bine delimitat, de 1,5 – 2 cm, localizat la nivelul sânului drept, în vecinătatea areolei mamare.

,,Am aflat de existența acestui nodul ferm și bine delimitat din întâmplare, în timp ce îmi palpam sânul drept, îl putea simți doar la atingere, nu era vizibil. Începuse să mă îngrijoreze foarte mult această formațiune, chiar dacă nu-mi afecta forma mamelonului. Eram înfricoșată, crezând că va dispărea de la sine însă nu a fost așa. M-am adresat medicului de familie, încercam să-mi păstrez liniștea interioară și să mă axez pe ceea ce aveam de făcut. Mi-am dat seama, totodată, că sutele de comentarii, pe care le citeam pe forumurile de pe internet, nu mă ajutau cu nimic și era absolut necesar să consult un specialist mamolog”, povestește Elena.

Mamografia și ecografia pot confirma aspectul benign și tipic al adenofibroamelor, însă este important de fiecare dată ca specialistul să excludă, în mod categoric, prezența unui proces malign. Din acest motiv, medicul i-a recomandat pacientei noastre să efectueze puncția pentru examenul citologic.

,,Pentru că mamografia, examenul radiologic al sânilor, prezintă o contraindicație pentru femeile tinere, de vârstă fertilă, ginecologul de la policlinică mi-a indicat ultrasonografia mamară. Ulterior, am fost trimisă, pentru consultație la medicul mamolog, din cadrul IMSP Institutul Oncologic. Chiar în ziua respectivă, am fost programată pentru o puncție-biopsie mamară. Pentru că circulă o mulțime de informații neadevărate despre această procedură, doar la auzul acestui cuvânt eram îngrozită. Însă, trebuie să menționez că această procedură nu este atât de dureroasă pe cât pare și mi-a oferit, în schimb, un rezultat rapid și exact, adică adenofibrom mamar la sânul drept”, ne-a dezvăluit tânăra.

Decizia, de a urma un tratament medicamentos sau chirurgical în legătură cu adenofibromul mamar, îi aparține specialistului mamolog. De regulă, sunt extirpați nodulii mari, care au dimensiuni de peste 3 cm, sau cei care denotă modificări clinice sau ecografice atipice pentru un adenofibrom mamar.

Potrivit specialiștilor, abstinența terapeutică, împreună cu monitorizarea clinică și eventual ecografică, se indică doar atunci când nodulul nu cauzează probleme, iar examinările clinice și imagistice sunt concordante și liniștitoare. Totuși, dacă există vreo ,,suspiciune” sau nodulul incomodează pacienta, acesta este eliminat pe cale chirurgicală.

Elena a fost operată, după ce specialistul i-a sugerat să înlăture nodulul prin intervenție chirurgicală.

,,În cazul meu, a trebuit să înlătur, chirurgical, nodulul, la indicația medicului, pentru a evita orice altă surpriză neplăcută pe viitor, având în vedere că acesta nu s-a micșorat în decurs de mai multe luni, iar biopsia a evidențiat celule atipice în focar. Mai mult, îmi crea disconfort, fiind dureros în zilele de menstruație. Intervenția chirurgicală a durat în jur 40 de minute, cu anestezie locală și o zi de spitalizare. Totodată, pentru că aveam nodulul localzat în profunzime, chirurgul mi-a aplicat și o sutură internă, pentru a nu avea denivelări de suprafață după cicatrizarea rănii. Consider că am fost norocoasă să-l întâlnesc pe Dr. Valeriu Cucieru, mamolog, specialist în chirurgia glandei mamare, medicul care m-a tratat cu mult profesionalism, bunătate și bun simț și care m-a ajutat să rezolv această problemă de sănătate, oferindu-mi o mulțime de sfaturi și recomandări sănătoase. Astăzi, mulțumită specialistului, experiența de care am avut parte îmi pare doar un vis urât, cicatricea este aproape inexistentă, nici forma sânului nu a avut de suferit, iar medicul mi-a dat asigurări că voi putea să și alăptez în siguranță atunci când va fi cazul.
Specialistul mi-a oferit o serie de recomandări, printre care: să evit traumatismele glandelor mamare, să efectuez regulat examenele medicale profilactice, să duc un stil de viață sănătos, să adopt o dietă bogată în fructe și legume, să-mi mențin greutatea corporală în limitele normale, să evit sedentarismul și stresul”, spune Elena.

Ce să faci dimineața pentru scăderea tensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială, deseori, nu dă semne de avertizare, însă, dacă este lăsată necontrolată, poate afecta diferite părți ale corpului, inclusiv arterele, inima, creierul, rinichii, ochii și multe altele. Din fericire, există schimbări în stilul de viață pe care le poți face: „Încercarea acestor schimbări dimineața – când presiunea începe să crească, chiar înainte de a te trezi – este un moment deosebit de bun pentru a începe”, spune John Higgins, MD, cardiolog sportiv la McGovern Medical School de la UTHealth din Houston.

Dimineața este, de asemenea, momentul în care evenimentele cardiace cum ar fi accidentul vascular cerebral sau atacul de cord sunt mai probabil să se întâmple, adaugă dr. Higgins. Uneori, aceste probleme cardiace pot fi cauzate, parțial, de o tensiune arterială crescută dimineața.

Iată cele mai bune obiceiuri de dimineață pentru a scădea tensiunea arterială, indiferent dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune arterială sau vrei doar să menții inima sănătoasă.

Mai puțină cofeină

Ceașca ta de cafea de dimineață ar putea duce la niveluri nesănătoase ale tensiunii arteriale, mai ales dacă bei mai multe căni pe zi.

Acest lucru se datorează faptului că cofeina este un stimulent, care poate adăuga un stimulent în pasul tău, dar poate, de asemenea, să crească tensiunea arterială.

Deși motivul exact pentru care se întâmplă acest lucru este dezbătut, unii experți cred că se datorează faptului că poate bloca un hormon care ajută la lărgirea arterelor. Alții cred că se datorează faptului că poate determina glandele suprarenale să elibereze mai multă adrenalină, potrivit Clinicii Mayo.

„Două până la patru căni de cafea (aproximativ 200 până la 300 de miligrame de cofeină) vor crește de obicei tensiunea arterială cu aproximativ 8 mm Hg sistolică (adică, numărul de sus) și 6 mm Hg diastolică (adică, numărul de jos),” spune Dr. Higgins.

Veștile bune? Acest vârf nu durează de obicei mult. „Se stinge în aproximativ patru ore”, spune dr. Higgins.

Totuși, pentru a mneține tensiunea arterială stabilă de dimineață, începe ziua cu o ceașcă de cafea decofeinizată, spune el. Și dacă încă ți-e poftă de cofeină, așteaptă până dimineața târziu și bea o singură ceașcă.

Dacă ai antecedente de probleme cu inima sau hipertensiune arterială, discută cu medicul pentru a afla cât de multă cofeină poți consuma pe zi.

Mic dejun echilibrat

Ai obiceiul de a sari peste micul dejun? Lipsa acestei mese poate avea, de fapt, un efect major asupra tensiunii arteriale.

Săritul peste micul dejun este asociat cu hipertensiunea la adulți, conform unei meta-analize din martie 2022 din ‌International Journal of Hypertension‌‌.‌.

Și nu doar când mănânci, ci ‌și ce‌ mănânci este la fel de important. De exemplu, iaurt cu conținut scăzut de grăsimi cu nuci și fructe este un mic dejun grozav, echilibrat, care promovează o tensiune arterială mai bună din mai multe motive, spune dr. Higgins.

În primul rând, nucile sunt bogate în omega-3 sau grăsimi sănătoase. Doar o ceașcă de nuci (cum ar fi nucile, migdalele sau alunele) pe zi este legată de o reducere a tensiunii arteriale sistolice de până la 8 mm Hg, adaugă dr. Higgins. În plus, fructe precum kiwi, banana și portocale au fost asociate cu o tensiune arterială scăzută, spune el.

În plus, fructele și nucile sunt de obicei părți importante ale dietei DASH și ale dietei mediteraneene, ambele fiind bogate în alimente pe bază de plante și pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale în mod semnificativ, conform unei lucrări din august 2020 din „‌Kardiologia Polska”‌‌.

Fără zahar

De la gogoși la produse de patiserie și cereale, alimentele preferate pentru micul dejun pot fi, din păcate, umplute cu zaharuri adăugate. Și prea mult zahăr poate afecta tensiunea arterială.

„Mâncarea cu zahăr, în special sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, poate afecta căile din organism legate de hormonul aldosteron și peptida endotelină, care ajută ambele la reglarea tensiunii arteriale”, spune dr. Higgins.

În plus, „nivelurile ridicate de zahăr din sânge sunt asociate cu ateroscleroza (acumularea de plăci în arterele tale), ceea ce va duce la artere mai rigide și, în cele din urmă, la creșterea tensiunii arteriale”, spune dr. Higgins.

Pentru a preveni acest lucru, limitează cantitatea de zahăr adăugat pe care o consume și o bei în fiecare zi. Fii deosebit de atent când mănânci lucruri precum batoanele pentru micul dejun, iaurturi și cerealele, care au adesea îndulcitori adăugati. Pentru referință, orice aliment cu o valoare zilnică (DV) de 20% (sau mai mare) esteconsiderat un aliment bogat în zahăr, conform studiului Harvard T.H. realizat de Şcoala de Sănătate Publică Chan.

Zaharurile naturale din fructe și legume ‌nu‌ cresc tensiunea arterială, conform Dr. Higgins. Așa că poți consuma aceste alimente hrănitoare.

Exerciții în mod regulat

În timp ce un antrenament intens vă va face inima să bată și vă va crește temporar valorile tensiunii arteriale, exercițiile fizice dimineața sunt o modalitate excelentă de a susține o tensiune arterială sănătoasă în general.

Două ore și jumătate de exerciții aerobice de intensitate moderată (sau 75 de minute de exerciții aerobice de mare intensitate) și/sau antrenament de forță timp de 90 până la 150 de minute în fiecare săptămână pot scădea tensiunea arterială cu până la 5 mm Hg, spune dr. Higgins.

Meditează dimineața

A face corpul să se relaxeze, mai ales la începutul zilei,  poate avea un efect pozitiv asupra nivelului tensiunii arteriale. Acest lucru se poate realiza printr-o practică de meditație, potrivit Harvard Health Publishing.

De fapt, oamenii cu hipertensiune arterială ușoară care practică meditația bazată pe mindfulness s-a dovedit că și-au scăzut tensiunea arterială sistolică și diastolică în studii, potrivit University of Maryland Medical System.

Unul dintre motivele pentru care meditația funcționează în acest caz? Corpul tău este determinat să producă mai mult oxid nitric, care ajută la lărgirea vaselor de sânge, scăzând astfel tensiunea arterială, potrivit Harvard Health Publishing.

Poți folosi tehnici de meditație și respirație pentru a scădea tensiunea arterială în orice moment al zilei, dar meditația de dimineață poate fi deosebit de utilă pentru a-ți începe ziua cu un sentiment de calm, conform Dr. Higgins.

Dacă ești începător, stai  în liniște timp de cinci minute dimineața. Poți încerca să faci asta timp de 20 de minute, dar dacă nu ai timp, cinci minute vor fi suficiente.

Iată câțiva pași pentru o meditație bazată pe mindfulness, pentru a promova răspunsul de relaxare al corpului tău, conform Harvard Health Publishing:

Stai într-un loc liniștit, cu ochii închiși.

Relaxează-ți mușchii și repetă în tăcere un cuvânt, o frază, un sunet sau o scurtă rugăciune la alegerea ta, iar și iar.

Când gândurile rătăcite interferează (cum vor ele), lasă-le să vină și să plece și să revină la cuvântul, fraza sau sunetul care-ți ghidează meditația.

Sursa: Living Strong; clicksanatate.ro

Cancerul poate fi detectat după miros, ne spun medicii

Mirosul corpului poate fi un indicator folositor în depistarea anumitor tipuri de boli. Chiar și cancerul poat fi detectat după miros, spune un medic, și asta deoarece unele maladii determină organismul să producă substanțe specifice.

separator

Dermatologul rus Irina Skorogudaeva a explicat cum pot fi recunoscute bolile periculoase, precum cancerul, diabetul și bolile renale, după miros. Transpirația care miroase neobișnuit vorbește despre procesele distructive din organism, spune medicul.

De exemplu, în bolile oncologice, corpul emană un miros specific de ,,carne alterată”. În plus, temperatura corpului crește și apare transpirația accentuată ca mecanism de termoreglare.

Specialistul a explicat că acest lucru se datorează faptului că se produce „factorul de necroză tumorală”, cu ajutorul căruia organismul luptă împotriva creșterii maligne.

Medicul a mai menționat că, în caz de diabet, o persoană miroase a ,,mere putrezite și a acetonă”. Când insulina este insuficientă, glucoza nu intră în celule. Prin urmare, începe procesul de producere a energiei din grăsimi. Astfel se formează corpuri cetonice, care sunt transformate în acetonă.

Medicul a adăugat că în boli de ficat și rinichi – transpirația pacientului capătă miros de amoniac.



Medic: Cum putem reduce riscul de cancer colorectal

În ultimele decenii în țara noastră se atestă o creştere lentă, dar continuă a morbidităţii prin cancer colorectal. Anual, la nivel mondial, se inregistreaza peste 1,2 milioane de cazuri noi de cancer colorectal. Pentru conştientizarea riscului acestui tip de cancer, un medic, specialist în chirurgie coloproctologică, atrage atenţia asupra unor lucruri pe care orice adult ar trebui să le ştie.

1. Ce factori pot crește riscul de a dezvolta cancer colorectal?

Factorii principali de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal includ sedentarismul, supraponderalitatea, fumatul, dieta săracă în fibre, consumul de alcool, consumul excesiv de carne roșie, precum și consumul insuficient de fructe și legume, împreună cu predispoziția genetică, afirmă medicul austriac Alexis Freitas, consultant chirurg al Consiliului european de chirurgie/coloproctologie.

2. În cazul acestui timp de afecțiune, care sunt cele mai frecvente simptome?

Simptomele cancerului colorectal pot fi confundate cu simptomele altor afecțiuni, însă principalele indicii ale acestui tip de cancer sunt sângele în scaun și durerea abdominală, în special în stadiile avansate. Persoanele care prezintă aceste simptome trebuie să meargă la un control medical, deoarece durerile abdominale pot ascunde probleme grave de sănătate.

3. Când este cel mai des identificat acest tip de cancer?

Stadiul în care este depistat acest tip de cancer diferă de la țară la țară. În țările unde există un program de screening și pacienții vin regulat la investigații de prevenție, cum este colonoscopia, cancerul colorectal este depistat în stadii incipiente.

4. Ce analize sunt necesare pentru diagnosticare?

Principalele analize pe care le recomandăm sunt colonoscopia, CT/RMN (dacă colonoscopia nu este posibilă), teste histopatologice, teste de sânge și de scaun.

5. Cum putem reduce risul dezvoltării cancerului colorectal?

Ca să putem reduce riscul dezvoltării acestui cancer, trebuie să mergem la controlul anual, iar dacă am trecut de vârsta de 50 de ani recomandăm să fie făcut colonoscopia, la fiecare 5 ani sau în funcție de factorii de risc pe care îi avem.

6. Ce tratamente sunt recomandate pentru aceasă afecțiune?

Tratamentele recomandate acestui tip de cancer sunt: polipectomia endoscopică în primele stadii; chirurgia (chirurgie laparoscopică cu incideță unică, chirurgie laparoscopică, chirurgie convențională); radioterapia și chimioterapia. Acestea sunt cele reomandate în funcție de cât de avansată este boala.

sursa

Părinții fără poliță medicală vor primi indemnizații pe copil până la vârsta de 2 ani
Articolul anterior
Stela Dănilă, Irina Madan și alte burlăcițe de-acasă, despre rochiile de mireasă pe care le vor purta la propriile nunți!
Articolul următor