Boala „ficatului gras”: cauze şi tratament

Mulţi oameni care îşi verifică starea de sănătate primesc un diagnostic aparent insolit: cel de „ficat gras”. Trebuie să ştii că ficatul este principala uzină „prelucratoare” a organismului. Aici se metabolizează cei mai mulţi nutrienţi, inclusiv carbohidraţii şi grăsimile. Ficatul este şi „depozitul” pentru foarte multe minerale şi vitamine, are un rol important în detoxifiere (inclusiv legat de consumul de alcool) şi este, în ansamblu, un organ foarte solicitat. 

separator
liver_pain_65243500

Există două tipuri mari de steatoză hepatică sau „ficat gras”: alcoolică şi nealcoolică. În cazul formei alcoolice, aceasta apare atât după consumurile ridicate, cât şi după cele mai mici. Ficatul este organul principal care se ocupă de metabolizarea alcoolului. De aceea, este şi organul-ţintă pentru toxicitatea acestuia. Obezitatea, genetica, dieta incorectă şi hepatita C pot favoriza steatoza.

Obezitatea, diabetul, dislipidemiile sunt printre cauzele apariţiei „ficatuluzi gras”

Mult mai frecventă este însă steatoza nealcoolică. Incidenţa acesteia urmează o tendinţă ascendentă în ultimii ani, odată cu creşterea spectaculoasă a numărului de cazuri de supraponderalitate şi obezitate. Dacă un procent mic de grăsime în ficat este bine suportat, nivelurile mai mari pot duce la lezarea, în timp, a celulelor ficatului, cu evoluţia nefavorabila către ciroză şi insuficienţa hepatică. Cauzele esenţiale sunt obezitatea, dislipidemiile (hipertrigliceridemiile sau hipercolesterolemiile), diabetul, ca şi antecedentele de hepatită virală, administrarea de medicamente hepatotoxice, pierderile prea rapide în greutate şi malnutriţia. Din condiţiile enumerate, putem deduce cu uşurinţă ce-i de făcut contra ficatului steatozic, mai ales că, aşa cum aminteam anterior, steatoza în formele iniţiale este reversibilă.

ficat1

Ce e bine să conţină dieta persoanelor cu „ficat gras”

În primul rând, trebuie să ne preocupe reducerea greutăţii. O dietă adecvată în care există, în mod echilibrat, toate principiile nutritive (inclusiv grăsimi, dar într-un procent mic, nedepăşindu-se 20% din caloriile zilei), bogată în fibre şi diluată caloric, combinată cu creşterea nivelului de activitate fizică, reprezintă combinaţia optimă pentru recăpătarea greutăţii normale. De asemenea, profilul lipidic trebuie normalizat, prin minimalizarea consumului de grăsimi nesănătoase, cum sunt cele din carnea grasă de porc, vită, oaie, din unt, smântână şi brânzeturi grase, din galbenuş, şi prin înlocuirea lor cu uleiuri vegetale extravirgine. În principiu, ar trebui să combinăm în mod armonios mai multe tipuri de uleiuri, pentru ca profilul lor de acizi graşi e diferit. Astfel, ar trebui să mâncăm şi ulei de rapiţă, şi de măsline, de floarea-soarelui sau de in.

Nu renunţa la carbohidraţi şi include Omega-3!

Tot pentru normalizarea profilului lipidic sunt folositori acizii graşi Omega-3 din carnea grasă de peşte, fitosterolii şi fitostanolii din seminţe, cereale integrale şi leguminoase, fibrele solubile din ovăz sau vinete şi bame. Aportul de carbohidraţi este esenţial pentru sănătatea ficatului, pentru că el conţine glicogen (o formă de depozit a carbohidraţilor), iar rezervele de glicogen îi furnizează continuu energia de care are nevoie. Deci nu renunţa la carbohidraţi, dar încearcă să mănânci mai ales carbohidraţi lenţi, cum sunt cei din cerealele integrale, nuci şi alune, leguminoase. În acelaşi timp, suplimentele mineralo-vitaminice, tonicele hepatice pot fi şi ele de ajutor, chiar dacă nu contribuie în mod direct la „topirea” grăsimii din ficat.

Toate dietele hiperlipidice si hiperproteice, sunt extrem de dăunatoare “ficatului gras”. Scăderea în greutate trebuie să se facă treptat, nu mai mult de 3-4 kg pe lună. Altfel, scăderile drastice, obţinute prin regimuri restrictive care induc malnutriţie, pot fi tot atât de dăunătoare pentru ficat ca şi o cură de… îngrăşare!

Dr. Corina-Aurelia Zugravu
Specialist igiena alimentaţiei şi nutriţie

Sursa

alte Articole interesante