Declaraţia aparţine reprezentantei UNICEF în Moldova, Nune Mangasaryan, care susţine că laptele matern este cel mai bun produs pentru bebeluşi, dar are cea mai proastă promovare în ţara noastră.
Cifra este una mică, în comparație chiar și cu țări precum Cambodgia. În Moldova alăptarea este cel mai puțin promovată de către autoritățile responsabile. În consecință, cele mai multe dintre mame preferă să-și hrănească bebelușii cu diverse formule lapte artificial.
Într-un interviu despre importanța alăptării, Nune Mangasaryan, reprezentanta UNICEF în Moldova, a făcut mai multe declaraţii, cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alăptării, pe care Moldova o marchează în fiecare an.
Expertul a spus că în Moldova doar 36 la sută dintre femei alăptează copiii exclusiv la sân în primele 6 luni de viaţă, indicatorul fiind unul foarte mic, întrucât pe plan global tendinţa este de 50%, existând şi ţări unde nivelul alăptării este de 90 la sută.
,,Unele dintre ele ar fi Marea Britanie sau Norvegia, ţări care sunt foarte active în acest domeniu. Sunt însă țări și din vecinătate care înregistrează progrese de 70%-80%. Și țările din Asia sunt active la capitolul alăptare exclusivă’’.
,,E nevoie de o informare masivă a societății pentru a spori nivelul de sensibilizare privind importanţa alăptării. În acest caz, vreau să dau exemplul Cambodgiei, care a dublat ratele alăptării. Această ţară a organizat multe campanii de informare despre importanța și avantajele alăptării, în special alăptarea exclusivă în primele şase luni de viaţă ale copilului. Uneori problema alăptării constă în faptul că mamele nu știu ce înseamnă alăptarea exclusivă’’.
,,Asta presupune că nu trebuie să-i dăm copilului nici apă, nici suc, nici nimic absolut, decât laptele matern în primele şase luni de viaţă. De multe ori mamele cred că dacă e vară şi e cald afară trebuie să le dea bebelușilor apă. Ceea ce nu știu mamele este, de exemplu, că laptele matern conține 80% apă’’.
,,Nu este suficient ca doar mama să fie informată şi să cunoască beneficiile alăptării. De fapt, s-a constatat că mamele, practic toate, înțeleg că e bine să-ți alăptezi copilul şi îşi doresc acest lucru. Adesea însă apar dificultăţi, în special când e vorba de primul copil, în primele zile de naştere. Dacă în acel moment nu avem alături profesionişti care să fie în stare să acorde asistenţă mamelor şi să le înveţe cum anume să depăşească problemele cu care se confruntă în timpul alăptării, procesul va eșua.”
,,Asta, deoarece mama ştie că după ce naşte, în maternitate sau când deja se externează, dacă nu are alături un specialist medical care să-i dea sfaturi despre alăptare, în momentul în care va întâmpina anumite probleme, va renunța să-și alăpteze copilul. E nevoie să fie extins grupul profesioniştilor în domeniul alăptării’’.
Expertul a mai declarat că mulţi ştiu că e bine să alăptezi, dar nu ştiu exact care sunt beneficiile concrete. De exemplu, reducerea mortalităţii sau a diverselor boli infecţioase, gastrointestinale, respiratorii, cardiovasculare, a cancerului, atât la copii, cât şi la mame. Pentru femeile care alăptează, riscul de a avea cancer la sân sau de altă natură, precum şi diabetul sau obezitatea, se reduc la minim.
Pe lângă faptul că sunt puţin informate despre beneficiile alăptării la sân, multe mame din R.Moldova revin la locul de muncă după ce au născut.
,,Atunci apar mai multe provocări, când mama trebuie să se gândească cum să continue alăptatul copilului. Fie să lase lapte stors acasă, fie la lucru ar trebui create condiţii pentru alăptare şi poate chiar un spaţiu special. Pentru mamele care alăptează des, angajatorii care ar trebui să ofere aceste condiţii. Mulți însă nu sunt dispuşi să le asigure condiţii’’.
Un exemplu în acest sens ar fi China, unde între agenţii economici privaţi este o competiţie pentru a asigura camere speciale pentru alăptatul copiilor la locul de muncă şi în spaţii publice.
Potrivit specialistei, un alt motiv pentru care R. Moldova înregistrează o rată atât de mică a hrănirii exclusiv la sân a bebeluşilor este şi migrația foarte înaltă.
,,Astfel, mai mulți copii mici sunt abandonați de către mamele lor. Din această cauză avem foarte mulţi copii de vârstă fragedă în instituții, fie din motiv că mama nu poate să aibă grijă de el, fie a fost o sarcină nedorită. Se mai întâmplă și din cauza că mama a plecat peste hotare și nu are posibilitate să-și ia și copilul.
,,De exemplu, dacă vorbim despre mamele de la sate, care trebuie să meargă pe deal și să lucreze. Acestea nu pot să ia copilul cu ele şi trebuie să îl lase acasă. Sărăcia este un alt aspect care afectează țara în întregime, ca și alte țări aflate în aceeași situație. Sărăcia și migrația foarte activă înrăutățesc și mai mult situația, inclusiv a alăptării’’.
Alimentaţia la sân a copilului trebuie să dureze cel puţin până la doi ani.
,,În trecut era până la un an, acum recomandările actuale sunt cel puțin până la doi ani. Putem începe chiar de la naștere. Prima recomandare este că atunci când s-a născut, copilul trebuie lipit de pieptul mamei ca el să încerce să mănânce. Recomandarea este ca el să fie pus la sân în prima oră sau jumătate de oră, chiar dacă nu știe cum să mănânce la piept. În afară de aceasta, alăptarea e recomandată din prim zi. A doua – ține de alăptatul exclusiv timp de şase luni. Îl alăptăm ori câte ori vrea copilul. Noi spunem „la cerere”.
În interviul acordat, Nune Mangasaryan a povestit şi despre propria experienţă a alăptării:
,
,Da, am alăptat, dar parțial. Eu am fost o victimă a unor recomandări medicale greșite, care erau împotriva bucuriei alăptării. Ni se spunea că nu trebuie să alăptăm copiii la cerere, ci după regim. Chiar dacă aveai lapte, nu ni se permitea. Copilul plângea, țipa, dar tu nu aveai voie să-l hrănești decât peste acele trei ore. Erau nişte recomndări foarte stranii şi eu am fost victima acestei perioade, precum şi copii mei. Poate de asta sunt un susținător atât de aprig al alăptării. Și aș vrea ca generațiile viitoare să nu aibă de suferit de pe urma unor asemenea recomandări greșite’’, a mai spus expertul într-un interviu oferit pentru e-sanatate.md.
