În mod fiziologic, omul are nevoie să transpire deoarece apa care este eliminată din organism este importantă pentru a regla temperatura corpului . Cert este că fenomenul transpiraţiei poate să varieze de la om la om – unii, de natura lor, pot să transpire mai intens, alţii mai puţin. Există însă un remediu eficient, care le pune pe toate la locul lor.
Transpiraţia excesivă sau, în termeni medicali, hiperhidroza poate fi primară , atunci când apare la persoane sănătoase ce aparent nu suferă de boli ce cauzează transpirația, şi secundară, care apare în contextul unor maladii existente, cum ar fi afecţiunile glandei tiroide, suprarenale, diabet zaharat, dereglări neurologice vegetative, stări febrile ş.a.
Hiperhidroza poate afecta ambele sexe în egală măsură, iar deseori această tulburare are caracter ereditar, fiind manifestată la mai mulţi dintre membrii familiei. În acelaşi timp, există persoane care de natura lor transpiră mult mai uşor şi mai accentuat decât altele.
Transpiraţia se produce mai intens în anumite părţi ale corpului, cum ar fi palme, tălpi, subsuori, faţă, scalp, gât, spate, regiunea inghinală, organele genitale și mai rar, tot corpul.
O mare parte din transpirație nu are miros. Aceasta este produsă de glandele ecrine, cele mai numeroase glande sudoripare răspândite pe tot corpul.
Transpiraţia produsă de alte glande, numite apocrine, este singura care miroase. Glandele apocrine se găsesc prioritar la nivelul axilei, zonei inghinale, buzei superioare şi scalp. Glandele apocrine sunt stimulate atunci când ai o stare de stres, teamă, anxietate și excitare sexuală.
În acelaşi timp, trebuie să știi că mirosul transpiraţiei în cea mai mare parte este determinat de către bacteriile şi ciupercile care colonizează în mod normal suprafaţa pielii şi care schimbă mirosul transpiraţiei odată ce glandele aruncă secrețiile lor afară, pe tegumente.
Exerciţiile fizice reglează funcţiile sistemului nervos vegetativ
Sportul acţionează benefic asupra organismului fiind un regulator al sistemului nervos vegetativ. La om sistemul nervos vegetativ include două structuri antagoniste – simpatică şi parasimpatică, ce coordonează împreună toate funcţiile sistemelor şi organelor interne, muşchi, glande, vase de sânge ş.a.
În timp ce sistemul nervos vegetativ simpatic este responsabil de creşterea frecvenţei pulsului, constricţia vaselor de sânge, intensificarea transpiraţiei, porţiunea parasimpatică manifestă efecte opuse, antagoniste asupra sistemelor de organe.
Practicarea regulată a sportului sporeşte tonusul ramurii parasimpatice a sistemului nervos vegetativ. Exerciţiile fizice cresc toleranţa la efort care, pe termen lung, la nivel fiziologic se manifestă prin rărirea frecvenţei contracţiilor inimii, a pulsului. Sportul întăreşte inima, normalizează funcţiile glandelor și organelor interne. Persoanele antrenate fizic au bătăile cardiace puternice, inima sănătoasă, corpul viguros şi controlează mai bine fenomenul transpiraţiei decât persoanele ce duc un mod de viață sedentar.