Tradiții și superstiții de Bobotează. Ce nu ai voie să faci în ajunul acestei zile

Astăzi, în ajun de Bobotează pe stil vechi, creștinii ortodocși țin post negru, iar preoţii merg la casele lor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.

separator

B_3ed6c5d819

Postul Ajunului Bobotezei datează cam din secolul al IV-lea, pe vremea când catehumenii (adulţii care se pregăteau de Botez) ţineau post şi se rugau timp de 40 de zile, potrivit publika.md.

Dupa botez, proaspăt creştinaţi, aveau îngăduinţa să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească. Creştinii postesc pentru a putea lua cu vrednicie din Agheasma Mare.


În unele regiuni, creştin-ortodocşii iau Agheasma Mare timp de nouă zile de la Bobotează.

Înainte de Bobotează – Botezul Domnuluii, preoţii ortodocşi merg la casele credincioşilor să vestească Botezul Mântuitorului, cu Botezul, binecuvântând oameni, gospodării şi animale cu busuioc înmuiat în Agheasmă.

Ajunul Bobotezei este o zi prielnică şi obiecuirilor păgâne: farmece, descîntece, magii albe şi negrece.

Se spune că celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul.

Conform unor tradiţii populare, de Ajun preotul nu trebuie apărat de câini, pentru că e rău de moarte. Cenuşa din sobă şi gunoiul din casă se strâng dimineaţa pentru a fi presărate primăvara pe câmpul pentru roade, ca să le ferească de prădători.

Există credinţa potrivit căriea în dimineaţa de Ajunul Bobotezei dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, vor avea rod bogat.

Este frecvent întâlnită superstiţia potrivit căreia, animalele din grajd vorbesc, la miezul nopţii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori.

De Ajun, nu sunt admise certurile în casã şi nu se dă nimic cu împrumut, nici mãcar jăratec.

Se spune că în seara de Ajun se poate afla cât va trăi fiecare dintre membrii familiei. La miezul nopţii, se iau cărbuni din vatră şi se denumeşte fiecare cu numele membrilor familiei. Se crede că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede, ia cel mai longeviv va fi cel al cărui cărbune se va stinge ultimul.

În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.

Superstiţia cea mai des întâlnită este cea care spune că în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mãtase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători.

Fetele care cad pe gheaţă în ajun de Bobotează, se crede, că sigur se vor mărita în acel an.

Tradiţia cere ca de Ajunul Bobotezei în camera cea mai gătită a casei „camera de curat”, să se aşeze o masă. Sub faţa de masă se pune fîn iar în colţuri un bulgăre de sare. Deasupra, se pun cel puţin 12 feluri de mâncare, colivă, grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată – bob fiert, fiertură de prune, sarmale, borş de fasole albă, în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de peşte, peşte prăjit, plãcinte de post umplute cu tocãturã de varzã acrã, plãcinte cu mac, dulciuri de post.

Cu această masă încărcată este aşteptat preotul cu Botezul. După sfinţirea bucatelor de către preotul care vine cu Iordanul, familia se aşază la masã, resturile de la bucate fiind adăugate în hrana animalelor, pentru a fi protejate de boli şi ca să fie bune de prăsilă tot anul.

Se mai spune că ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

loading...
alte Articole interesante