Alina BUDU – Doamna care stârneşte poftele!

Este modelul femeii emancipate, dar niciodată nu va concura cu bărbatul de alături, dimpotrivă îl va lua modest de sub braţ aşa cum îi stă mai bine unei soţii  frumoase şi devotate.  Am cunoscut-o pe Alina Budu într-o atmosferă de familie. Şi familia ei de ceva vreme înseamnă de la chelneri, bucătari iscusiţi până la devoratori de seri relaxante, care calcă pragul restaurantului “Green Park”.

separator

Despre afaceri…

“ Nu am visat să ajung în fruntea unui restaurant. Mă vedeam patroana unui salon de frumuseţe. Dar acum realizez că frumuseţea se naşte din lucruri care-ţi plac şi le faci cu plăcere.

Toate îţi pot aduce bucurie! Sunt apetisante bucatele create pentru clienţi. Sunt frumoşi oamenii, care gustă cu poftă din aceste şi nu lasă din ele nici o fărâmă.

Acum îmi dau seama că sunt omul potrivit la cel mai frumos job pe care l-aş fi dorit în viaţă.”

Este o femeie în piele de felină. Deja

ţ

ine de fiecare în parte, ce fel de felină  descifrează în caracterul ei.

“La prima vedere sunt pisică însă, dacă e cazul, pot intra şi în pielea unei tigroaice. Îmi place să fiu blândă acasă, pentru că am doi bărbaţi puternici, soţul şi fiul, care-mi asigură acest răsfăţ. Sunt înţelegători şi blânzi cu mine.  Chiar dacă uneori nu sunt de acord cu vreo idee, oricum trec de partea mea, ca să mă facă fericită.”

Se zice că, dacă vrei să lansezi o afacere şi vrei să te asiguri că va merge, vezi cum stau lucrurile acasă. Dacă legitatea asta funcţionează, la Green Park toate trebuie  să evolueze mai bine ca niciodată.

“Nu pot să susţin că sunt o femeie de afaceri nativă. În schimb, ştiu că orice afacere trebuie să aibă la bază un mecanism. Este exact ca şi în familie. Dacă există reguli, care nu se încalcă,  înţelegere şi respect, succesul este asigurat. Pot să mă laud că în familia mea încă mai există obiceiul de a lua prânzul împreună. Indiferent în ce activităţi suntem implicaţi, în ce parte a capitalei ne-am pierde, neapărat în miez de zi ne întâlnim acasă. ”

Despre bărbaţii din viaţa mea

Când o vezi atât de pasionată de ceea ce face, nu ţi-ai putea imagina că această femeie într-o zi ar putea să-şi schimbe viaţa la 180 de grade, în favoarea familiei. Dacă dăm  timpul înapoi, constatăm că asta i s-a întâmplat din momentul în care a aflat că avea să devină mamă. A renunţat la ideea de a face carieră, dedicându-se unicului ei băiat. Era ferm convinsă că trebuia să crească din el un tenisman de performanţă şi un bărbat care să-i semene soţului la caracter.

“Sunt şi mămoasă, dar şi severă, atunci când e cazul. Fiului, încerc să-i fiu prietenă. Vreau să-i cunosc problemele, doar în măsura, în care îmi permite acest lux. Îl mai descos uneori…dar foarte atent, altfel nu mi se confesează.”

La un moment dat, fiul Cătălin a decis să renunţe la tenis. După câţiva ani de muncă, s-a pus punct.  Familia în această perioadă se împărţise în două tabere. Un tată muncitor acasă şi o mamă, care a decis să-i poarte fiului de grijă, departe de casă.

“Eu am pledat să facă sport de performanţă, doar pentru că el îşi dorea aceasta. Când se hotărâse şi el, i-am găsit lui Cătălin antrenori buni şi am plecat în Germania împreună.

A fost o încercare grea pentru cuplul nostru. Copilul, posibil, nu prea conştientiza acest lucru. Am fost la distanţă de soţ timp de un an şi jumătate. Ne vedeam doar în week-end. Acum îmi place să mă aflu în Germania doar în zilele de shopping,  acum găsesc mai puţine haine pe gustul meu. Nu  prea sunt paltonaşe roşii şi negre, culorile mele preferate.”

Despre femeile care m-au creat

“Mama  şi bunica sunt cele mai importante femei din viaţa mea. Am fost fata cuminte din casă, care a împrumutat din sobrietatea mamei. Bunica este cea care a dezvoltat calităţile de a fi  blândă şi înţelegătoare. Mama a fost mai severă, de felul ei. De la ea am am preluat acurateţea şi  buna organizare în tot ce fac. Ceea ce am moştenit de la bunica şi mama, m-au făcut să fiu femeia potrivită în familia potrivită. Un bărbat puternic, cum este soţul meu, îşi doreşte lângă el o femeie de încredere. El ştie că acasă întotdeauna lucrurile sunt  puse la punct.

Nu vreau ca toată viaţa să fiu implicată în afaceri.  Cred că dacă m-aş fi dedicat carierei, nu aş fi avut o familie atât de frumoasă şi puternică.”

Text: Olga Chirică

alte Articole interesante