Ce vor bărbații în materie de sex: mit sau adevăr

De regulă femeile cred că bărbații pot și vor să facă sex oricând, oricum, cu oricine, că nu au deloc emoții, nu gândesc și sunt conduși numai de instinctul sexual. Iată că aceste presupuneri sau adeverit a fi niște mituri: bărbații sunt, și ei, oameni, nu mașinării sexuale. Mituri care s-au perpetuat de-a lungul timpului, care ne-au făcut să fim confuzi, rușinați, să creăm ziduri în jurul nostru și între noi, sau să credem că este ceva în neregulă cu propria persoană.

separator

Bărbații vor mai mult sex decât femeile

Oare cât de încărcată de informație științifică este această afirmație sau cât de multe date eronate conține? Probabil că ai dat și tu peste mult prea vehiculata știre că bărbații vor mai mult sex și se gândesc la sex din șapte în șapte secunde. Este atât de des auzit acest mit, încât nici nu ne mai întrebăm dacă e adevărat. Studiile au evidențiat că, de fapt, bărbații se gândesc la sex în medie de 19 ori pe zi, în timp ce femeile de 10 ori.

Acestea ne arată că, datorită educației, femeile vorbesc mai puțin și recunosc față de ceilalți mult mai rar dorința lor sexuală. Prin urmare, femeile au mai mult libido decât lasă să se înțeleagă, iar bărbații au la fel de mult libido precum ei înșiși declară. Majoritatea oamenilor supraestimează diferența dintre bărbați și femei la nivel de dorință sexuală, asta însemnând că femeile și bărbații își doresc să facă la fel de mult sex, doar că unii recunosc mai ușor, chiar și față de ei înșiși. Crezând în acest mit, perpetuăm un model disfuncțional, care produce rușine bărbaților în legătură cu fanteziile și nevoile lor sexuale și conduce la blocarea comunicării între sexe.Bărbații disociază sexul de emoții

Potrivit psihoterapeutului din România, Daniela Mitrofan, bărbații au capacitatea înnăscută de a oferi și primi afecțiune. Oricare ar fi motivația pentru care ei fac sex, în spatele acesteia există anumite emoții de care bărbatul poate fi sau nu conștient. Atunci când bărbații sunt stresați, anxioși, respinși, triști, ei simt o nevoie mai puternică de a face sex, comparativ cu femeile, care își doresc mai multă apropiere emoțională.

Bărbații descarcă tensiunea prin sex, în timp ce femeile vor să vorbească, să simtă că au pe cineva alături. De fapt, sunt două nevoi exprimate diferit. Bărbații, la fel ca și femeile, au temeri, emoții, își fac griji despre cum se va consuma actul sexual, cum să fie cât mai atenți pentru a nu răni. Noile studii arată că o treime dintre bărbații moderni au nevoie să fie iubiți pentru a face dragoste. În adâncul sufletului lor bărbații sunt îngrijorați, par să aibă mai multă putere, iar educația îi forțează să nu-și permită momente de slăbiciune, ceea ce le creează un puternic sentiment de ruptură între ce simt cu adevărat și ce arată în exterior.

De asemenea, este important să înțelegem că dorința sexuală se naște în creier și coboară la organele sexuale, nu invers.

Sexul cu aceeași femeie devine plictisitor, de aceea toți înșală

Frecvența contactelor sexuale sau lipsa totală a acestora reprezintă unul dintre cele mai rușinoase subiecte. Este o tendință universală și naturală ca intensitatea sexuală să scadă pe măsură ce partenerii dintr-un cuplu romantic devin mai intimi și mai familiari unul cu celălalt, un proces care stimulează sentimente pozitive de conectivitate și sensibilitate, dar care totodată poate deschide ușa minții către neliniște, teamă de respingere, vinovăție. Idealizarea intensității sexuale este apăsătoare pentru mulți. Scăderea interesului sexual este prezent în majoritatea relațiilor pe termen lung și, în ciuda variațiilor individuale, este trăită la fel de intens atât de bărbați, cât și de femei.

Acest lucru se întâmplă ca urmare a unui fenomen normal: îl vedem zilnic pe partenerul nostru, avem lungi episoade de familiaritate și intimitate, îl vedem în toate stările fizice și mentale, îi învățăm expresiile tristeții, ale bucuriei, precum și alte stări mentale atrăgătoare sau mai puțin atrăgătoare. Când intrăm într-o nouă relație de cuplu, chiar dacă avem sentimentul de contopire și de intimitate totală, suntem, de fapt, niște străini, iar ca străini avem mereu posibilități nelimitate de a fi descoperiți.

Or, atunci când suntem într-o relație de lungă durată, întregul eșafodaj al misterului se subțiază. Familiaritatea într-o relație aduce cu ea un sentiment de siguranță pe care unii îl caută și îl doresc, iar asta poate feri cuplul romantic de alte relații extra. Infidelitatea nu intervine într-o relație în care cei doi parteneri se simt bine, împliniți, ci are nevoie de un teren propice.

Declinul intensității sexuale este, de cele mai multe ori, provocat de o combinație de factori, nu doar de plictiseala care intervine în viața sexuală.

Toți bărbații sunt obsedați de filme porno

Că bărbații sunt obsedați de filme pornografice este, din nou, un mit destul de des întâlnit. Este adevărat, în schimb, că bărbații sunt mai sensibili la stimuli vizuali, direcți. Potrivit unor studii, consumul de pornografie într-o doză moderată poate ajuta cuplul, iar alte studii arată că partenerele bărbaților care consumă astfel de materiale sunt mai nefericite în relații, comparativ cu femeile din relațiile în care partenerii nu se uită la astfel de filme.

Pe măsură ce se maturizează, bărbații dezvoltă o formă specială de vinovăție față de acele femei care prin anumite atitudini le subminează capacitatea de a se relaxa din punct de vedere sexual. Bărbații adoptă drept soluție transformarea femeii în obiect, delimitând astfel sexul de intimitate. În cadrul societății noastre, bărbații suferă de un oarecare tip de singurătate, iar acest lucru se reflectă în sexualitatea lor. Anumite tipuri de pornografie oferă bărbaților un antidot special și specific împotriva acestor sentimente. De multe ori, bărbații se pot simți încordați, chiar dacă au un job bun sau o căsnicie fericită.

Ei se pot supra-responsabiliza pentru o multitudine de interacțiuni, își doresc să-și mulțumească soția, pe cei apropiați, pe colegi sau șef, iar toate acestea îi epuizează. Prin consumul de pornografie simt că nu trebuie să mai depună eforturi foarte mari pentru a mai mulțumi pe cineva. Un comportament sexual este vârful unui aisberg, un fel de soluție sexuală pentru probleme care nu sunt inițial de natură sexuală. Dependența de pornografie a început de ceva timp să devină o problemă și să afecteze căsniciile și sănătatea mentală a bărbaților.

Majoritatea lor nu va deveni niciodată dependentă de sexul cibernetic, iar faptul că se bucură de el nu înseamnă în mod obligatoriu că relațiile vor fi puse în pericol sau că atitudinea lor față de femei va fi afectată în mod negativ. Din nefericire, sexualitatea masculină este destul de mult simplificată sau discreditată și, astfel, ia naștere o serie de mituri care împovărează inutil mentalitatea tuturor.

Bărbații nu au nevoie de preludiu

Mașini de făcut sex, care nu au emoții, nu se gândesc la prea multe lucruri și nici nu le pasă de partenerele lor. Aceasta este imaginea conturată de miturile care s-au perpetuat de-a lungul timpului și pe care studiile științifice le pun sub semnul întrebării. Mitul conform căruia bărbații nu au nevoie de preludiu este fals, iar într-un studiu realizat pe un eșantion de 2.000 de persoane s-a descoperit că bărbații, la fel ca și femeile, simt nevoia de a petrece mai mult timp dedicat preludiului.

Preludiul oferă fiecărui partener timpul necesar de a se pregăti pentru activitatea sexuală. Este important pentru ambii parteneri, deoarece ajută la menținerea intimității fizice și emoționale. De asemenea, există  studii care au concluzionat că nu există o durată de timp ideală când vine vorba de preludiu – totul depinde de cuplu, de moment, de starea de spirit. Cu alte cuvinte, totul se reduce la comunicare, la a discuta cu partenerul despre ceea ce vrei. Preludiul are scop fizic, dar și scop emoțional.

Dacă au probleme de erecție, nu sunt atrași de parteneră

Lipsa erecției poate avea diferite cauze. De exemplu, o problemă medicală: diabet, anumite medicamente, hipertensiune etc. și trebuie consultat un specialist pentru a elimina cauzele fiziologice care pot justifica disfuncția. Explicația de natură psihologică poate ascunde diverse conflicte interne ale bărbatului: anxietatea de performanță, stresul, oboseala, îngrijorările de zi cu zi, anxietatea, stările depresive, lipsa realizării anumitor obiective profesionale, lipsa de încredere în parteneră, lipsa încrederii în sine, sentimente de inadecvare.

De asemenea, o relație în care el este criticat de parteneră, au anumite neînțelegeri, conflicte frecvente, o comunicare precară, îi este subminată încrederea în sine, nu există conectare emoțională cu partenera, toate acestea pot duce la o disfuncție erectilă. Nu înseamnă că bărbatul nu mai simte atracție față de partenera sa de cuplu, ci că bărbații au sentimente, o viață emoțională intensă, care le poate afecta performanțele sexuale. Atât timp cât este un caz izolat, bărbații nu ar trebui să se îngrijoreze. Nu există bărbat care să nu se fi confruntat cu astfel de probleme cel puțin o dată-n viață.

Bărbații vor sex, nu iubire

Pentru majoritatea bărbaților este greu de imaginat o relație care se bazează doar pe sentimente și din care lipsește sexul. Pe de altă parte, femeile nu-și pot imagina (și chiar sunt terifiate) de posibilitatea ca o relație de cuplu să fie lipsită de iubire. Asta nu înseamnă că femeile nu sunt interesate deloc de sex, ci doar că, fără iubire, raportul sexual este incomplet. Nu toți bărbații își doresc să facă sex „fără obligații“.

Interesul pentru sex este la fel de larg răspândit atât în rândul femeilor, cât și în cazul bărbaților. În timp ce pentru femei dorința sexuală este amplificată de mintea lor, de amintiri sau de sentimentul de conectare, la bărbați dorința sexuală este mai mult fizică. Testosteronul, care există într-o cantitate mult mai mare în corpul bărbaților, îi împinge către o mai bună exprimare sexuală. De asemenea, femeile și bărbații își exprimă diferit nevoia de atașament și de conectare. Pentru bărbați, dorința de a face sex poate fi un mod în care își exprimă emoțiile, nevoia de conectare cu partenera. Bărbații sunt încurajați să nu-și exprime sentimentele, ci să se îndrepte mai mult spre sport, violență, sex sau muncă; dacă nu se îndreaptă spre activități masculine, ei sunt etichetați drept prea feminini.

Educația ajută în viața sexuală

Cu cât înțelegem mai bine, mai științific și mai argumentat universul sexualității feminine și masculine, cu atât mai bine ne dăm seama că perpetuarea unor mituri modifică și ne rănește propria sexualitate. Lipsa accesului la informații, educarea în direcția inhibării propriei sexualități, lipsa unor conversații educative, toate acestea au ca efect deteriorarea relației bărbatului cu sine însuși (construirea unei imagini imperfecte, distorsionate despre ce reprezintă bărbatul ca ființă completă), cât și cu partenera (subminând crearea unei conexiuni autentice la nivel de cuplu).

Energia sexuală este una dintre cele mai puternice forme de energie din corpul nostru, care, descoperită și valorificată la adevăratul ei potențial, ne poate întregi și dezvolta sau, dimpotrivă, dacă este nerecunoscută și chiar inhibată, ne anulează accesul la descoperirea integralității ființei umane.

Sursa

Acestea sunt semnele că partenerul şi-a pierdut interesul. Psihoterapeut: „Atunci vezi clar că e o problemă”

Cu trecerea timpului, relațiile de cuplu pot suferi schimbări și, uneori, semnalele subtile pot indica faptul că un partener și-a pierdut interesul.

Este important să fim conștienți de aceste semne, a arătat bioenergoterapeutul basarabean Lidia Fecioru la emisiunea „Adevăruri ascunse”, de peste Prut, scrie antena3.ro.

Primul semn că partenerul de viaţă şi-a pierdut interesul este că nu-și face timp pentru tine, se reține cu prietenii, ar sta mai mult la serviciu, stă pe telefon şi altele asemenea, a arătat Lidia Fecioru.

Potrivit ei, o astfel de persoană caută tot timpul să aibă gașcă, să nu cumva să fie doar cu partenerul. „Că atunci se diminuează atenția și vezi clar că e o problemă”, a spus ea. 

Un alt semn al distanțării emoționale este lipsa romantismului. „Nu mai există romantismul. Uită să mai cumpere o floare, uită să facă complimente, uită să dea atenţie”.

Şi faptul că nu te consideră o prioritate poate fi un semn că legătura dintre voi s-a slăbit.

Atenţie la partenerul care nu se ceartă niciodată! „Sunt cupluri care se despart în tăcere, care nu s-au certat niciodată dar se despart”, a spus Lidia Fecioru. Potrivit ei, când nu dezbați o situație tensionantă înseamnă că nu-ți pasă de celălalt ori a început să nu-ți pese.

Când nu te mai cerți înseamnă că nu-ți mai pasă

Dacă partenerul începe să fie nervos, aparent fără motiv, ar putea fi un alt semnal de alarmă.

Întreabă-ți partenerul ce-l enervează cu adevărat, îndeamnă Lidia Fecioru.

Comunicarea deschisă este cheia în astfel de situații. 

Înainte de a trage concluzii, încercați să discutați despre preocupările voastre și să explorați împreună posibile soluții.

Lidia Fecioru este originară din Republica Moldova, acolo unde a absolvit Facultatea de Medicină, specializarea Medicină Legală. Tot în Republica Moldova a și lucrat, pentru o vreme, ca medic legist la Departamentul de Crimă Organizată din Chișinău. În anul 1991, Lidia Fecioru s-a mutat în România, unde și-a deschis propriul cabinet de bioterapie și medicină alternativă.

Studiu: Oamenii nu se mai căsătoresc din dragoste, dar sunt mai fericiți. Ce așteptări au de la viață

Potrivit unui sondaj Gallup, persoanele care sunt căsătorite declară că sunt mult mai fericite decât cele care se află într-o relație, indiferent de stadiul ei.

„Oricum ai analiza aceste date, vedem un avantaj destul de mare al căsătoriei în ceea ce privește modul în care oamenii își evaluează viața”, a declarat autorul sondajului, Jonathan Rothwell, economist principal la Gallup, potrivit CNN, preluat de Digi24.

Din 2009 până în 2023, peste 2,5 milioane de adulți din Statele Unite au fost întrebați cum și-ar evalua viața actuală, zero fiind cel mai rău rating posibil și 10 fiind cel mai bun.

Apoi, cercetătorii i-au întrebat pe respondenți cum anticipează că va fi nivelul lor de fericire în următorii 5 ani. Pentru a fi considerată norocoasă, o persoană trebuia să-și acorde un rating de cel puțin șapte la data sondajului și să anticipeze un rating de cel puțin opt în viitorul apropiat.

Pe parcursul perioadei în care a fost realizat studiul, persoanele căsătorite au declarat în mod constant niveluri de fericire mai mari decât cele necăsătorite, variind între 12% și 24% mai mult, în funcție de an. Educația este un predictor puternic al fericirii, dar datele au arătat că adulții căsătoriți care nu au urmat liceul își evaluează viața mai favorabil decât adulții necăsătoriți cu o diplomă de studii superioare.

„Lucruri precum rasa, vârsta, sexul și educația contează. Dar căsătoria pare să conteze mai mult decât acele lucruri atunci când vine vorba de mulțumire, statisfacție și de a trăi mai bine”, a spus Bradford Wilcox, profesor de sociologie și director al National Marriage Project de la Universitatea din Virginia. Wilcox a supravegheat studiul realizat de Gallup.

Poate că fericirea legată de căsătorie are ceva de-a face cu ceea ce oamenii așteaptă de la ea, a spus Ian Kerner, terapeut specializat în relații de cuplu.

„În practica mea din ultimul deceniu am observat o trecere treptată de la „căsătoria din dragoste” la „căsătoria pentru parteneriat”, ceea ce înseamnă că oamenii îi aleg din ce în ce mai mult pentru căsătorie pe cei mai buni prieteni decât pe cei cu care au o relație pasională”, a mai spus Kerner pentru CNN.

Deși acest lucru poate duce la probleme de atracție, oamenii își aleg, totuși, parteneri alături de care regăsesc stabilitate pe termen lung, a mai precizat terapeutul.

Dragobetele sărută fetele. Obiceiuri şi tradiții de 24 februarie

Pe 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele – numit şi Cap de primăvară – ziua în care păsările îşi fac cuiburi, iar tinerii, “ochi dulci”. I se mai spune Sântion de primăvară şi nu întâmplător: creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

separator

dragobete1aÎnainte de a vorbi despre Dragobete, trebuie să spunem că Făurar (cum este numită luna Februarie), îşi are numele de la meşterii fauri care, în această perioadă, pregăteau uneltele – în special fiarele de plug – pentru un nou an agrar. Pe de altă parte, odată cu această lună, obişnuitele şezători se încheiau şi pe primul plan erau situate preocupările legate de muncile câmpului, de reparare a uneltelor, de pregătire a seminţelor şi a tuturor celor necesare semănatului, scrie istorie-pe-scurt.ro.

Luna lui Făurar este considerată capricioasă: când plânge, când râde, când viscoleşte, când se năpusteşte gerul spunându-se că Februarie se luptă cu Martie care a luat cu împrumut câteva zile de la fratele său mai mare. Încă de la debutul lunii Februarie, în lumea satului românesc încep pregătirile pentru culturile de primăvară, pentru recolta următoare. 1 februarie aduce Triful viilor, zi în care, printr-un ritual de protecţie, viţa de vie şi pomii se stropesc cu agheasmă, spre a fi ferite de dăunători (boli, lăcuste, viermi şi gândaci). Triful mai este numit şi Năvalnicul şi se spune că ar fi fost un fecior frumos, “căzut din cer, care încurcă cărările fetelor frumoase şi nevestelor tinere. Când intra într-un sat, toată partea femeiască nu-şi mai ţinea firea şi umblau buimace.

Personificare a dragostei pătimaşe, Năvalnicul se reîntrupează în Dragobete la 24 februarie, ca simbol al dragostei curate a tinerilor, asociată la români cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure al căror patron este. Numit şi Cap de primăvară, (fiindcă din această zi debutează primăvara) Dragobetele este asociat şi cu zeul Cupidon – din mitologia romană, cu Eros, din cea greacă. I se mai spune şi Ioan Dragobete, Drăgostiţele sau Logodna păsărilor. Dragobetele aduce în vremurile noastre răsunete ale unor practici de propieţiere, ce face legătura cu un nou an roditor, cu înnoirea firii, cu o primăvară ce se doreşte a fi propice pentru semănat. Prin excelenţă o sărbătoare a fertilităţii, fiind ziua constituirii perechilor, atât pentru păsări, care îşi fac noi cuiburi sau le repară pe cele vechi, cât şI pentru oameni. Băieţii încearcă să intre în graţiile fetelor pe care le admiră, Dragobetele fiind o sărbătoare a îndrăgostiţilor, de aici şi expresia “Dragobetele sărută fetele”. Cât despre bărbaţii însuraţi, se zice că, în această zi, nu este bine să le supere pe femei! Nu e bine să te cerţi cu soţia în casă nici c-o altă femeie, că-ţi merge rău. De la Dragobete, cap de primăvară, se aprindeau în toate zilele prin casă rădăcină de iarbă mare. Dacă timpul era favorabil, fetele şi feciorii adunaţi în cete ieşeau la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii, ghiocelui şi brânduşa de primăvară. Din zăpada netopită în ziua de Dragobete fetele şi nevestele tinere făceau rezerve de apă, cu care se spălau la anumite sărbători de peste an.

Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Dragobete a rămas însă până în ziua de astăzi ca simbolul suprem al dragostei autohtone.

zane_86348000

Obiceiuri şi tradiţii străvechi de sărbătoarea Dragobetelui

Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. Dragobetele îngemănează în esenţă sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfârşitul desfătărilor lumeşti căci începe Postul Sfânt al Paştelui. În vremuri de demult (în anumite zone chiar şi astăzi!), în această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuviincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii. Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei. Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiţia, erau consideraţi a fi binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele!”

Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă “să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede. În anumite zone ale ţării, în această zi, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, promiţându-şi credinţa şi iubire.

În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele îşi clăteau chipul cu aceasta apă pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele. În această zi, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an. Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.

În anumite sate uitate ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul. Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma. În unele zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.



În Germania, au fost lansate primele trenuri din lume care folosesc drept combustibil apa
Articolul anterior
Patru cele mai solicitate tratamente de frumusețe folosite de vedetele internaționale
Articolul următor