Olga despre mama:
Acum 7 ani mama mi-a dăruit o soră. La început am avut senzaţii neclare. După care am încercat să mă implic în creşterea şi educaţia Nicoletei.
La un moment dat sora mai mică îmi spunea ”mama”, iar când mergeam în parc, deseori auzeam din partea trecătorilor “vai ce fetiţă, blondă cu ochi albaştri,hai, fugi la mama”, iar eu dădeam din cap, înţelegând că nu are sens să mai explic….)
Au fost multe momente când nu dormeam eu noaptea sau mergeam cu prietenele la o cafea cu căruciorul Nicoletei.
Mama este cea mai apropiată sufletului meu şi anume ei vin să-i povestesc tot ce mă bucură sau mă întristează. Mămica este prima persoană pe care o telefonez dimineaţa.
Am ales o meserie cu multe şi de toate. Pe lângă frumuseţea din scenă, sunt foarte multe aspecte din culise, pe care mămica le cunoaşte. Deci, sunt Călită! Plus, am moştenit de la ea calitatea ambiţioasă, poate un pic de orgoliu şi multe putere de voinţă. Eu am un scop bine definit şi nu aleg altă cale, orice ar fi.
Eu NU am o viaţă normală şi absolut conştient realizez acest lucru. Nu am prieteni şi nici timp pentru nimic. Doar Muzică şi familie. Deci ei sunt cei mai importanţi.
În copilărie ţin minte că mă mândream cu mama, pentru că era mereu aranjată. În orice situaţie, îmbrăcată bine, cu gust, eleganţă şi mereu parfumată. Nu avea prea mult timp pentru mine, pentru că mereu era plecată în turnee, dar în schimb, când venea acasă, avea grijă înzecit, îmi oferea multă dragoste şi atenţie. Se străduia să recupereze timpul pierdut, departe de mine. Şi sunt obsolut sigură că suferea tare mult. Aveam parte de cele mai deosebite rochiţe, fustiţe. Eram tare frumoasă la şcoală. Avea grijă să mă înveţe multe lucruri utile pentru orice domnişoară. Dar îmi lipsea deseori…
Mama despre Olga
Ne înţelegem foarte bine, mai ales acum că suntem cu familii bine formate. Locuim aproape una de alta şi să ştiti, mare e fericirea să-ţi vezi copilul împlinit, bine aranjat, cu un soţ de aur, ambii cu atâtea succese. Am ştiut dintotdeuna că anume Igoraş este pentru Olguţa şi am păzit-o pentru el, dar au fost momente când am fost categorică…Când am lipsit-o poate de timp liber şi am impus-o să muncescă de 10 ori mai mult decât colegii săi de la Academia de Muzică.
I-am fost profesoară de vocal. Şi am fost foarte severă, la acest capitol. Nu au existat zile de relaxare. Nu a existat nu pot, sau am obosit.
M-am străduit să ţin totul sub control. Pentru că ştiu câte jertfe sunt necesare din moment ce ai ales această meserie.
Meserie care nu acceptă oameni slabi, neîncrezuţi, oameni lipsiţi de farmec, şi cel mai important netalentaţi. Îi spuneam: “Olguţa, voce 1% şi 99 % muncă”. Ca acum ea să-mi mulţumească. Şi eu văd că am crescut un copil, o fetiţă, o domnişoară, iar acum o femeie de admirat.
Olga are destulă ambiţie pentru a realiza ceea ce nu am realizat eu…
Ea are absolut totul pentru că este o femeie de clasă şi nu se opreşte aici. Eu îi zic mereu că este din alt aluat şi asta se vede. Are o voce de milioane, cu care o să cucerescă multe scene. O să devină FEMEIE de mare success.
În copilărie Olga a fost un copil cuminte, foarte timid, liniştit. Un copil care a crescut în lumea ei, prin culisele teatrului, pe scenă, în sală, la repetiţii şi spectacole .
Chiar nu am simţit că am crescut un copil. Sigur că am fost ajutată enorm de bunici. Au fost alături de mine, bunica Claudia şi străbunica Maria.
Olga dormea în culisele Tetrului de Operă și Balet unde activam.
A absolvit muzica clasică fără ca să vrea. Şi mereu îmi spunea: “Mamă, cântă mai subţire” ca Tanti Elena Gherman, doamna fiind soprană de coloratură, iar eu Mezzo, o voce mai joasă, cu obertoane mai grave.
Mai ales acum foarte multă lume spune că semănăm. Ea a moştenit de la mine caracterul puternic, dorinţa de a progresa.
Întotdeauna îi şopteam că o femeie trebuie să ştie să facă totul, să fie bună în toate, să arate bine, să se aranjeze singurică, să aibă bunele maniere în sânge, nu numai în societate, dar şi acasă, atunci când nimeni nu te vede. Să gătească gustos, să-și bucure soţul.
Când Olguţa era adolescentă îmi îmbrăca toate rochiile, îmi purta bijuteriile, acum e invers…
Ea călătorește mult. Face shopping în Milano, Barcelona, Viena, Venezia. Am ajuns să-i cer eu sfaturi, alegem împreună ţinutele pentru evenimente, accesoriile. Olguţa mă bucură cu surprize. Îmi cumpără de fiecare dată genţi, rochiţe, accesorii, cosmetică…