Tamara Șchiopu: ”Consider că meniurile curente la grădinițe sunt exagerate în cantitate, dar prea modeste în diversitatea produselor oferite”

Pe Tamara Șchiopu am cunoscut-o acum șase ani, când mi-a deschis larg ușa casei sale ecologice de la Căpriana, pentru o filmare. Și acum îmi amintesc cât de fascinată am rămas de căsuța ca din povești construită din lemn de Tolly, soțul ei. Pentru cei care nu o cunosc pe doamna Șchiopu, să știți că merită să stați de vorbă cu ea măcar pentru câteva minute. E femeia de la care puteți afla mii de sfaturi legate de nutriție, care vă poate învăța să gătiți cu ceea ce ne oferă natura mai bun și de la care puteți împrumuta modul de viață sănătos. De 14 ani este stabilită în Marea Britanie, însă ori de câte ori se întoarce acasă, aduce cu ea proiecte sau evenimente de suflet. După ce a lansat EtnoGastronomica şi a adus în Moldova festivalul anual ”Bostaniada”, Tamara s-a gândit să lanseze un nou proiect destinat alimentației sănătoase în centrele sociale independente din Moldova. Mai multe despre acest proiect, dar și despre meniurilor alimentare nutritive aflați din interviu.

separator

10463858_10153019810951567_1581980073664629722_o

  • unicamd unica.md Care este scopul proiectului ”Elaborarea meniurilor alimentare nutritive și cost-eficiente pentru centrele sociale independente din Moldova?

  •  T. Șchiopu  Scopul proiectului este de a analiza meniurile curente din centrele sociale participante în proiect și de a le ameliora după necesități și posibilități, având în vedere bugetul foarte limitat al acestora, de aproximativ 10-15 lei de persoană la o masă

 

  • unicamd unica.md Cum reușiți să puneți în aplicare toate punctele din planul proiectului dacă vă aflați în Moldova doar periodic?

  • T. Șchiopu Am făcut un plan realist, reieșind din limitările existente: timp de realizare – 2 luni, mijloace financiare limitate și flexibilitatea specialiștilor de la centrele vizate. Majoritatea lucrului asupra poriectului am efectuat-o în Marea Britanie, comunicând activ cu partenerii mei, care sunt experții Centrului ”Phoenix” de la Râșcani. În Moldova mă aflu doar pentru a organiza sesiunile de instruire, trei la număr, apoi voi reveni în Marea Britanie și voi încheia proiectul prin elaborarea unor concluzii și recomandări.

tamara1

     

  • unicamd unica.md Care este motivul pentru care o moldoveancă stabilită în Marea Britanie mai duce grija semenilor de aici?
  •  T. Șchiopu Este firesc să îți dorești să faci ceva în țară, să aplici cunoștințele și experiența acumulată în Occident. Alta e că nu toți au posibilittea de a reveni mai des și de a implementa proiecte în Moldova. Eu sunt liber antreprenor, de aceea îmi permit să mă deplasez mai des și să mă aflu în Moldova mai mult timp, decât semenii mei.

 

  • unicamd unica.md De ce ați ales ales centrele sociale independente și nu ați mers direct în școlile și grădinițele de stat cu proiectul Dvs.?
  •  T. Șchiopu Sunt două categorii diferite de instituții. Eu am ales centrele independente pentru că ele sunt mai flexibile în alcătuirea meniurilor și procurarea produselor. Asta îmi simplifică sarcina mea de a propune anumite modificări în meniurile lor și de a observa aceste modificări pe parcurs. O instituiție de stat este totalmente depednentă de indicațiile ”de sus” și un asemenea proiect ar avea mai puține șanse de izbândă. Grădinițele au rigori și indicații foarte stricte și venirea mea în grădinițe, cu propunerile mele și cu abordarea mea nu cred că ar fi acceptate așa rapid.

Tamara3

  • unicamd unica.md În viziunea dvs., cum ar trebui să arate un meniu nutritiv pentru copiii de la grădiniță?
  •  T. Șchiopu În viziunea mea, copilul care frecventează o grădiniță trebuie să aibă ca minimum două mese pe zi împreună cu părinții, acasă. Ceea ce ar însemna că la grădiniță copilul ar servi doar două gustări și un prânz. În acest sens, grădinițele nu s-ar afla sub presiunea de a asigura o alimentație completă și ar putea folosi bugetele pentru a procura produse mai calitative și mai sănătoase. De exemplu, ar putea oferi mai multe crudități în formă de legume și fructe, iaurt natural, semințe, nuci și apă. Eu nu sunt o promotoare a terciurilor din cereale rafinate (griș, orez alb, fidea, etc). Și, în general, consider că meniurile curente la grădinițe sunt exagerate în cantitate, dar prea modeste în diversitatea produselor oferite.

  • unicamd unica.md Acum o săptămână ați avut prima ședință cu membrii centrelor sociale din Râșcani, ați analizat și meniurile? Care sunt alimentele sau ingredientele care ar trebui să facă parte din lista neagră?
  •  T. Șchiopu Într-adevăr, în prima zi am trecut cu privirea bazele nutriției sănătoase și am făcut o analiză a meniurilor curente, după care reprezentantele centrelor participante au analizat propriile meniuri și au alcătuit lista neagră a produselor folosite. Din acestea,  pe primul loc stă zahărul, urmat de pâinea albă, orezul alb, pastele făinoase, biscuiții și alte dulciuri făinoase, sucul, compotul și ceaiul negru. Sunt produse care nu aduc nici un beneficiu organismului, care au calorii deșarte și care pot fi înlocuite ușor cu alte alimente mai nutritive și mai sănătoase. În meniuri mai persistă crenvurștii și salamurile ieftine. Noi vom încerca să le înlocuim cu produse naturale, mai puține cantitativ, dar de o calitate mai înaltă.

tamara5

  • unicamd unica.md Un aspect foarte important este felul în care gătim. Care este cel mai sănătos mod de preparare?
  •  T. Șchiopu Cea mai sănătoasă mâncare este mâncarea crudă. Ea conține enzime pentru digestie și multe elemente active care sunt păstrate intacte. Este bine să consumăm alimentele în stare crudă, atât timp cât ele ne permit. De exemplu, nu putem consuma cartofi cruzi sau carne crudă, dar merele, varza, morcovul, semințele, nucile sunt perfecte în stare crudă. Unele produse pot fi încolțite înainte de a fi consumate, mă refer la fasole, bob năut sau diverse semințe. De asemenea pot fi rehidratate pentru o absorbiție optimă, de exemplu nucile.

    Pregătirea la aburi este cea mai sănătoasă metodă de preparare la temperatură, următă de coacerea lentă la cuptor, sub temperatura de fierbere și înnăbușirea în apă puțină.

    Cea mai risipitoare metodă de a pregăti bucatele este fierberea în apă, deoarece prin această metodă se distrug majoritatea vitaminelor și fibrelor. Prăjirea și prepararea la grătar se consideră metode nocive, deoarece la temperaturi înalte uleiul în care se pregătesc aceste produse suferă modificări moleculare și acizii grași se distrug, devenind radicali liberi care susțin procesele cancerogene.

    Pregătirea la microunde, deși păstrează vitaminele datorită duratei foarte scurte, se pare că este dăunătoare, din cauza modificărilor molecualre din produsele supuse efectului microundelor.

Tamara12

  • unicamd unica.md Sunteți autoarea cărților ”Mâncare Locală de Crăciun”, ”Dovleacul Minune: Reţete, Istorie şi Tradiţii” și  ”Bucate de Post – Rețete și Povețe”. Toate acele rețete minunate pe care le-ați publicat le stiați din familie, le-ați inventat sau le-ați „cules” de la cunoștințe?
  •  T. Șchiopu Colecția ”Mâncare locală de Crăciun” a fost publicată în Marea Britanie, iar rețetele le-am cules chiar de la producătorii locali de produse de sezon. Pe toți i-am promovat prin intermediul publicației.

    Rețetele din dovleac au fost inspirate din bucătăria italiană, americană și britanică, dar adaptate la realitățile din Moldova, folosind doar ingrediente care pot fi crescute și cumpărate aici, cu excepția unor condimente, bineînțeles.

    Culegerea ”Bucate de Post – Rețete și Povețe” întrunește ingrediente de post, sau vegane cum se mai numesc ele, și iarăși – sunt toate produse autohtone, întâlnite în perioada Postului Mare în Moldova.

  • unicamd unica.md Credeți că în Moldova se mănâncă mai nesănătos decât în Marea Britanie?
  •  T. Șchiopu Englezii dețin locul 3 în lume după rața obezității, deci per general se mănâncă nesănătos în Marea Britanie. Dar în Moldova nu găsim asemenea cifre, deci nu putem compara după aceleași criterii. Pe de altă parte, cele mai frecvente boli-ucigașe în Moldova sunt bolile cardio-vasculare. Pe locul doi stau bolile gastro-intestinale. Ambele categorii sunt în mod direct legate de alimentație și de stilul de viață. Putem conclude că nici moldoveni nu sunt mai atenți cu modul în care se alimentează.

  • unicamd unica.md Ce trebuie să mâncăm la cină pentru a fi una sănătoasă 100% și pentru a nu depune kilograme în plus?
  •  T. Șchiopu Un meniu fix pentru toată lumea ar fi iluzoriu. Oamenii au diferite stiluri de viață, metabolism diferit, necesități diferite, de asta o cină sănătoasă pentru cineva ar putea însemna ceva abuziv sau insuficient pentru alții. Să nu uităm că cina, în cele mai multe cazuri, este unica masă a zilei când se adună întreaga familie. Deci să nu lăsăm elementul de satisfacție și placere într-o parte.

    Dar sunt niște reguli nescrise pentru a savura și a digera o cină în familie. De exemplu, este important să se mânănce la masă, și nu din mers. Este important să se stingă televizorul, radioul, muzica, telefoanele, încât delectarea să fie deplină, iar comunicarea – cu sens. Este la fel de important să se gătească mâncare de casă, din produse primare, și nu comandate la fast food-uri sau cumpărate de la supermarket. Și nu în ultimul rând, legume – fie la aburi, fie crude sau coapte, o sursă de proteină, în formă de boboase, pește sau carne slabă. Dacă vă doriți un păhar de vin bun, cina e cea mai potrivită masă a zilei pentru asta, pentru că nu trebuie să ne grăbim nicăieri. Deci, o cină 100% nu constă doar din produse super-sănătoase. Ea poate conține mai multe elemente.

  • unicamd unica.md Revenind la meniu, îmi puteți spune ce ați mâncat ieri?
  •  T. Șchiopu Eram în ospeție la niște prieteni și dejunul a fost din partea gazdei. Am servit o tartină din pâine integrală cu unt și cașcaval, o felie de coptură de casă cu portocale, o cafea cu lapte și două păhare de apă.

    La prânz am mâncat un bol de hummus din bob năut cu pită, un ibric mare de fiertură de ghimbir cu mentă și o sticlă de apă.

    Seara  am pregătit legume rădăcinoase (morcov, ceapă roție, cartofi, rădăcină de țelină) coapte la rolă, servite cu hummus, pâine de secară și vin de casă. Am mai băut 2-3 pahare de apă.

  • unicamd unica.md Doamna Șchiopu, vă mulțumesc pentru sinceritatea cu care ne-ați oferit acest interviu

 

loading...
alte Articole interesante