Când devine periculoasă muşcătura de căpuşă?

20/05/2019

În ultimul timp, media este invadată de multă informație privind subiectul căpușelor, dar e nevoie de o informare mai detaliată, astfel să acționăm doar atunci când este cazul.

Dr. Brigitta Mihai, medic dermatolog rezident, vine cu lămuriri preţioase.

Muşcătura de căpuşă – când este periculoasă cu adevărat?

”Există mai multe tipuri de căpuşe, specia Ixodes este incriminată pentru dezvoltarea bolii Lyme, însă celelalte specii pot fi vector pentru diverse alte infecţii. Riscul îmbolăvirii post-muscatură este însă mic, în ciuda ataşării căpuşei la gazdă. Riscul infecţios creşte în momentul în care hrănirea are loc” spune dr. Mihai.

Boala Lyme – când riscăm declanşarea ei

Deşi îngrijorarea este enormă, este nevoie de o zi jumătate de ataşare la un organism uman pentru a transmite boala Lyme. ”Căpuşa care transmite Lyme are nevoie de aproximativ 36 h de hrănire pentru a fi capabilă de a elimina spirochetele producătoare de boală (prin salivă). Pentru ca cele 36 de ore să aibă loc, e necesar ca persoana care a fost muşcată să nu identifice căpuşa, aceasta să se hrăneasă până devine plină şi să se desprindă. Rar se întâmplă să nu fie gasită în intervalul de timp menţionat” explică dr. Brigitta Mihai.

Testările imediat după muşcătura de căpuşă nu sunt eficiente.

Cât de mare este până la urmă riscul odată muşcaţi cu o căpuşă ce poate transmite această boală?

”Riscul dobândirii bolii în situaţia unei căpuşe identificate şi urmărite, îndepărtate corespunzător, este de 1,4% chiar şi în zonele cunoscute pentru Lyme”.

În cazul în care am fost muşcaţi de căpuşe, când se poate cere un test de la medic?

”Nu are rost testarea imediat după muşcătură. Aceasta se poate pozitiva undeva la 2-6 săptămâni după muşcătură, analizele fiind inutile în faza acută!” a continuat medicul dermatolog.

Sursa

A fost înregistrat primul caz de gripă sezonieră

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă supravegherea infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel național. Astfel, în perioada 18.11.2024-24.11.2024, au fost înregistrate 4889 de cazuri de infecții respiratorii, majoritatea fiind la copii (60%). Datele indică o creștere cu 1% față de săptămâna precedentă și o descreștere cu 24,1% în comparație cu perioada similară a sezonului precedent, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În perioada menționată, a fost înregistrat un caz de gripă sezonieră, de tip B, la o femeie în vârstă de 33 de ani, din raionul Criuleni. Persoana nu a fost vaccinată împotriva gripei.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 30 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 6 în regiunea transnistreană), fiind o creștere cu 3,5% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate 6 cazuri.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

„Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.