Un medic basarabean salvează pacienții cu Covid-19, în Anglia

01/06/2020

În timp ce veghează la căpătâiul pacienților infectați cu Covid-19 din Marea Britanie, este cu gândul la colegii săi moldoveni. Medicul rezident al Școlii de Anestezie din Warwickshire, Oleg Bumbac, este implicat în tratarea bolnavilor cu coronavirus din Anglia. A activat în calitate de medic de urgență la Chișinău, iar în 2014 a decis să accepte oferta de muncă a unui spital englezesc.

,,Sunt implicat în programul englezesc de training, echivalent cu programul de rezidențiat din Republica Moldova. Mă specializez în anestezie. Programul de rezidențiat în Marea Britanie durează 7-8 ani, eu abia am început anul trecut și mă așteaptă o perioadă lungă de muncă în spitale. Până acum, cel mai mult timp l-am petrecut în departamentul de urgență și medicină acută. Începând cu anul viitor, voi fi mai mult în sălile de operație sau terapie intensivă. Instituția medicală în care activez face parte din grupul Spitalelor Universitare din Birmingham. Viața rezidenților englezi este foarte dinamică, suntem transferați de la un spital la altul frecvent și uneori aceste instituții se află în regiuni diferite. Deja am fost anunțat că de anul viitor voi activa în altă regiune”, spune medicul rezident în Anglia, Oleg Bumbac.

,,O zi obișnuită de muncă presupune gărzi în spital, începând cu vizita de dimineață a pacienților din secțiile de medicină acută, organizarea investigațiilor, revizuirea rezultatelor, efectuarea diferitor proceduri medicale și până la externarea pacienților care sunt stabili și nu mai au nevoie de îngrijiri. Tot ce fac este coordonat cu medicii seniori care iau deciziile importante. E un lucru de echipă.

Relațiile dintre medic și pacient erau bazate pe respect reciproc și până la începerea pandemiei, dar acum această legătura a devenit și mai puternică”.

Cum a influențat pandemia activitatea dvs.?

,,Una din cele mai mari schimbări în relația cu pacienții noștri este că încercăm să limităm timpul de contact cu ei pe cât de mult posibil. Folosim echipamente de protecție chiar și atunci când suspiciunile sunt mici. Medicii au conștientizat importanța muncii pe care o fac. Și oamenii au înțeles efortul colosal al personalului medical.

În Anglia, deja de zece săptămâni consecutiv, în fiecare joi la ora 20:00, oamenii aplaudă lucrătorii medicali timp de 5 minute, în semn de recunoștință. Astfel, îți exprimă gratitudinea pentru efortul medicilor, asistenților medicali, infirmierilor. Aici, în Marea Britanie, relațiile dintre medic și pacient erau bazate pe respect reciproc și până la începerea pandemiei, însă acum această legătura a devenit și mai puternică. Mi-aș dori să văd același lucru și în Moldova. Mi-ar plăcea ca medicii noștri să fie apreciați pentru efortul și riscul la care se supun, iar pacienții să își asume o parte din responsabilitate pentru propria sănătate, să adopte un mod de viață sănătos, să respecte regulile de igienă și să vadă în medici parteneri și prieteni.

Pe lângă faptul că luarea deciziilor în legătură cu viața pacienților este o muncă stresantă, în condițiile noii pandemii, suntem obligați să ne izolăm, să vorbim mai puțin, să purtăm măști, să ne distanțăm. Toate aceste lucruri contravin cu ceea ce am fost obișnuiți și acest lucru este un mare factor de stres.

În perioada pandemiei, în țara în care activez s-a pus un mare accent pe sănătatea mintală, iar medicii sunt permanent întrebați, prin intermediul chestionarelor anonime sau prin alte forme de analiză despre cum se simt, cât de obosiți sunt, ce ar dori să schimbe sau să îmbunătățească.

Consider că cea mai importantă cale de a preveni epuizarea este comunicarea cu alți colegi sau membri ai familiei și de aceea se pune un mare accent pe încurajarea grupurilor de discuție. Cel puțin o data în zi avem ocazia să discutăm despre ceea ce ne frământă”.

Ce simţiţi atunci când trataţi pacienţii bolnavi de COVID-19?

Ca și alți colegi, în primele săptămâni am trăit o perioadă de nesiguranță. Nu știam foarte multe despre acest virus, iar această nesiguranță probabil că se vedea pe fețele fiecăruia dintre noi atunci când intra în contact direct cu pacienții. Însă, mereu au fost încurajați să nu ne expunem riscului și permanent ni s-a reamintit cât de importantă este protecția personală. Pe măsură ce înțelegeam mai bine ce se întâmplă și care sunt riscurile, această nesiguranță a dispărut și nu cred că mă simt diferit atunci când mă aflu în preajma pacienților suspectați sau bolnavi cu COVID-19.

Cum aţi reuşit să învingeţi frica de infectare?

Nu cred ca am trăit un sentiment de frică. Desigur, nu mi-ar face deloc plăcere să mă îmbolnăvesc, dar nu pot să spun că sunt speriat. Văd mulți pacienți care suferă sau rude care îi pierd pe cei dragi din cauza acestei infecții și nu mi-aș dori să fiu în locul lor. Însă, ceea ce simțeam la început a fost mai mult un sentiment de nesiguranță, pentru că nu poți să știi dacă te-ai infectat sau nu decât după o săptămână, când încep a apărea simptomele. Eu sunt de părerea că cea mai bună măsură împotriva acestei nesiguranțe este respectarea recomandărilor medicilor. Să ne asigurăm că respectăm regulile de igienă, de distanțare fizică pentru că s-a demonstrat științific că aceste metode previn răspândirea noului tip de coronavirus.

Cum apreciați, din punct de vedere medical, reacția de intervenție a sistemului de sănătate din Marea Britanie la pandemie?

În Marea Britanie primele două cazuri de COVID-19 au fost raportate pe 31 ianuarie la doi membri ai aceleași familii, pe 8 februarie – erau 8 cazuri, pe 6 martie – 163 și prima persoană decedată.

Marea Britanie și Italia sunt cel mai grav afectate țări din Europa. Sistemul de sănătate englez (cunoscut ca NHS sau National Health System) a fost supus unei mari presiuni de la declararea pandemiei. Autoritățile au luat o serie de măsuri prompte care au adus rezultate. Printre cele mai importante acțiuni se numără: elaborarea și mediatizarea unei strategii, formată din patru pași (Contain, Delay, Research, Mitigate); inițierea campaniei „Catch it! Bin it! Kill it!” (Prinde-l! Dă-l la gunoi! Distruge-l!) , care promova igiena tusei, strănutului și spălatul pe mâini; lansarea campaniilor privind importanța izolării, în special pentru persoanele revenite din China sau Italia; crearea a șapte spitale noi, în regim de urgență, cu o capacitate între câteva sute și cinci mii de paturi.

Din punctul meu de vedere, s-au făcut eforturi enorme pentru asigurarea accesului la ajutor medical. De asemenea, nu s-au economisit resurse atunci când a fost nevoie de procurarea echipamentului de protecție, atât pentru lucrătorii medicali, cât și pentru pacienți sau chiar construcția noilor spitale.

„Viața de după pandemie va depinde de responsabilitatea cu care am respectat recomandările specialiștilor, atât de simple, dar foarte eficiente în combaterea răspândirii virusului”

Ați fost pus în situația în care, din cauza numărului mare pacienți, a trebuit să alegeți care bolnav să trăiască și care nu?

Din păcate, priveam cu consternare la cazurile pacienților din Italia sau alte spitale din Europa și auzeam istorii despre cum medicii trebuiau să ia decizii rapide, ce ajutor oferă și cui. Uneori nu erau suficiente resurse pentru unii pacienți. În Marea Britanie s-au adoptat diferite protocoale care previn această situație. Spre exemplu, decizia despre ce tip de tratament va fi oferit unui pacient se ia imediat la admiterea în spital. Echipele din terapie intensivă sunt implicate activ la etapa inițială, se planifică din timp, se fac transferuri de pacienți între spitale și se încearcă, cât de mult posibil să nu se ajungă într-o situație atât de disperată cum am văzut ca s-a întâmplat în alte țări.

Ce este cel mai dificil să faceți în această perioadă?

Foarte multe lucruri au devenit greu de făcut sau imposibile, pentru că nimic nu mai este la fel ca înainte. Cel mai mult aștept deschiderea frizeriilor. Acesta s-a dovedit cel mai dificil lucru pentru mine în toată această perioadă (zâmbește).

Dar ce vă lipsește cel mai mult?

Mie, ca și multor altora, probabil cel mai mult îmi lipsește posibilitatea de a veni în Moldova și de a-i revedea pe cei dragi. Din păcate, nimeni nu știe când vom putea călători ca înainte de pandemie.

De ce ați decis să părăsiți sistemul medical din Republica Moldova? Ați reveni vreodată în țară să practicați medicina?

Până a-mi începe activitatea în Marea Britanie, am absolvit Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, după care am făcut trei ani de rezidențiat în medicina de urgență și am activat atât în serviciul de ambulanță în Chișinău, cât și în Unitatea de Primiri Urgente a Institutului Mamei și Copilului. Între timp, aplicasem și la câteva oferte în Anglia, iar în 2014 s-a ivit șansa de activa în calitate de medic de gardă într-un spital englezesc.

M-aș întoarce cu plăcere să activez în Moldova, însă la moment nu cred că aș putea. Consider că doar după ce o țară creează condițiile necesare de muncă, mulți oameni neapărat se vor reîntoarce. Urmăresc îndeaproape ce se întâmplă în Moldova și le urez tuturor mult succes.

Ce sfaturi le-ați da în această perioadă colegilor de acasă?

Le doresc multă tărie și curaj, să aibă grijă de ei și de cei dragi și să aplice zi de zi metodele de protecție personală și măsurile de control a infecțiilor. Sper sincer că numărul cadrelor medicale bolnave va scădea, iar conducătorii de instituții medicale, autoritățile vor intensifica măsurile de protecție a personalului medical.

Cum credeți că va fi viața după Covid-19?

Sper să revenim la un mod de viață cât mai aproape de cel cu care ne-am obișnuit până la declararea pandemiei. Pentru ca acest lucru să se întâmple, toți trebuie să facem un efort colectiv și să ne asigurăm că respectăm regulile simple de igienă: ne spălăm pe mâini, menținem distanțarea fizică, respectăm regimul de carantină, purtăm măști în spațiile închise și adoptăm o atitudine responsabilă față de prevenirea transmiterii COVID-19. Viața de după pandemie va depinde de responsabilitatea cu care am respectat și vom respecta aceste reguli simple, dar extrem de eficiente în combaterea răspândirii virusului.

Interviu realizat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Efecte devastatoare! Cât de grav ne poate îmbolnăvi navigatul pe telefon în timpul nopții

Utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor și a oricărui dispozitiv care generează lumină, mai ales albastră, în timpul nopții poate să ne îmbolnăvească grav, pe termen lung, spun specialiștii. Din cauza tehnologiei omenirea a început să sufere din cauza poluării luminoase, scrie adevarul.ro.

Electricitatea și aplicațiile sale sunt indispensabile în lumea modernă. Totul funcționează cu ajutorul curentului electric. Sunt lumini peste tot, pe străzi, firmele luminoase ale magazinelor, în casă și la serviciu.

Orașele dezvoltate, în special, sunt luminate și în timpul nopții, aproape ca în timpul zilei. Noile dispozitive precum calculatoarele, televizoarele sau telefoanele inteligente ne fac să stăm cu ochii în lumină mai tot timpul. Specialiștii au făcut însă o descoperire tulburătoare: lumina ne îmbolnăvește, mai ales noaptea. Evident, efectele sunt pe termen lung. Oamenii de știință au definit o nouă formă de poluare: poluarea luminoasă. Efectele ei sunt devastatoare, de la diabet la cancer sau alzheimer.

Conceptul de poluare luminoasă s-a conturat în anii 50. Specialiștii au constatat că lumina intensă, pe timpul nopții, ar putea să ne afecteze sănătatea. În anii 80 s-a născut o mișcare globală odată cu fondarea organizației International Dark-Sky Association( IDA). În ultimele două deceniii studiile asupra efectelor poluării luminoase s-au intensificat iar efectele nocive ale acesteia au fost studiate în mod amplu. Un studiu din anul 2024 care a folosit datele din satelit pentru a măsura poluarea luminoasă a 13.000 de locuințe, a demonstrat faptul că cei care trăiesc în orașe foarte luminate pe timpul nopții au un risc de a face hipertensiune arterială cu peste 31% la sută mai mare. Un alt studiu, realizat în Hong Kong, unul dintre cele mai luminate orașe pe timpul nopții, a scos la iveală faptul că persoanele aflate în zone foarte expuse poluării luminoase au un risc de deces provocat de bolile cardiovasculare cu 29% mai ridicat.

Alte studii indică faptul că poluarea luminoasă, mai ales din orașele mari, poate crește riscul de anevrism sau accident cerebral vascular cu 17%. Poluarea luminoasă este provocată de o combinație nocivă de iluminat stradal intens, panouri publicitare și firme luminate intens, circulația și activitatea nocturnă. La această poluare luminoasă exterioară se adaugă și poluarea luminoasă din interiorul locuințelor, provocată mai ales de tot felul de dispozitive care utilizează lumina albastră. Tot statisticile indică faptul că din anul 2011, procentul de iluminare a orașelor pe timpul nopții crește cu cel puțin 10% în fiecare an. Concomitent cu această creștere a poluării luminoase, se înmulțesc și studiile care indică faptul că lumina puternică din timpul nopții are consecințe devastatoare asupra organismului uman: diabet, cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer și chiar infertilitate. ”Fiecare foton contează„ a precizat pentru webmed John Hanifin, medic și director asociat al Thomas Jefferson University’s Light Research Program.

„Lumina albastră„ inamicul sănătății noastre, pe timp de noapte

Până în epoca industrială, adică secolul al XIX lea, oamenii obișnuiau să doarmă în două etape. Prima dintre acestea începea seara, odată cu lăsarea întunericului, adică în jur de ora 7-8 seara iarna și 9-10 seara în timpul verii. În jur de ora 1.00 antemeridian, urma o perioadă de veghe în care oamenii se trezeau. După o oră de veghe, somnul era continuat până în jur de 5-6 dimineața. Odată cu iluminatul locuințelor dar mai ales odată cu apariția surselor de petrecere a timpului liber, precum radioul sau televizorul, somnul în două etape a dispărut.

Oamenii stau până mai târziu și folosesc lumina artificială pentru a-și continua activitățile chiar și după lăsarea întunericului. În era digitală, abundența gadgeturilor, prezența internetului în toate locuințele și colțurile lumii, țin tot mai mult oamenii în fața ecranelor cu lumină albastră, pe timpul nopții.

Dacă utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor, laptop-urilor sau a calculatorelor pe timpul zilei nu este neapărat o problemă, evident dacă nu există o utilizare excesivă, pe timpul nopții poate duce la complicații serioase pentru organism. Prima dintre acestea este tulburarea somnului. Expunerea la lumina albastră pe timpul nopții afectează producția de melatonină, un hormon foarte important care are rolul de alternare a stării de veghe cu cea de somn. Tulburarea producției de melatonină duce la tulburări de somn, precum insomnie și întreruperea ciclurilor circadiene. Pe termen lung, această întrerupere a ciclurilor circadiene, ca o consecință a expunerii repetate la lumină albastră pe timpul nopții înainte de culcare, duce la boli grave precum diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer sau disfuncții cognitive.

Cum ne poate îmbolnăvi poluarea luminoasă

Poluarea luminoasă care a devenit o problemă tot mai gravă în era digitală, fie că vorbim de iluminatul exterior, cel interior al locuinței sau despre lumina albastră a dispozitivelor, poate cauza probleme deosebit de serioase pe termen lung.

De exemplu, Randy Nelson, un medic și om de știință în domeniul neurologiei de la West Virginia University spune că între poluarea luminoasă și creșterea riscului de cancer la sâng este o legătură foarte strânsă. Acesta a participat la realizarea unui studiu asupra a peste 100.000 de profesori din California, privind impactul poluării luminoase asupra organismului. Rezultatele au indicat faptul că femeile care trăiau în zonele cu poluare luminoasă accentuată aveau un risc cu 12% mai mare de a dezvolta cancer la sân.

Riscurile produse de poluarea luminoasă sunt mai mare cu 2% decât cele cauzate de alimente ultra-procesate, arată același studiu. Totodată expunerea pe termen lung, la lumină, în timpul nopții, arată un studiu recent, comportă riscuri mai mari de îmbolnăvire decât consumul de alcool sau obezitatea. În plus, cercetările au demonstrat că iluminatul nocturn, fie în exterior, fie în interior, întrerupe ciclurile circadiene, crește inflamația în organism, afectează diviziunea celulară și are rol de supresor al melatoninei cunoscut drept „hormonul întunericului”.

Un alt studiu de această dată din China, indică faptul că oamenii care trăiesc în cele mai luminate zone au un risc de a face diabet cu 28% mai mare. Oamenii de știință chinezi spun că peste 9 milioane de chinezi suferă de diabet din cauza poluării luminoase.

Circa 13% dintre adolescenții de 13-15 ani din R. Moldova fumează țigări electronice. Campanie lansată în toată țara

12,7% dintre adolescenții de 13-15 ani din Republica Moldova întrebuințează în prezent țigări electronice. La nivel mondial, datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 37 de milioane de copii cu vârste între 13 și 15 ani utilizează țigări electronice și alte produse din tutun și nicotină, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În contextul creșterii alarmante a consumului produselor de tutun și nicotină, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în parteneriat cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, lansează campania antifumat și despre pericolul țigărilor electronice NU TE LĂSA ABURIT(Ă)!

Evenimentul va avea loc astăzi, 19 noiembrie 2024, ora 12:30, în incinta Liceul Teoretic Republican „Aristotel” (Chișinău, Telecentru, str. Sprîncenoaia, 1).

În cadrul experimentelor interactive, elevii vor afla despre conținutul substanțelor chimice din țigările electronice și efectele acestora asupra sănătății.

De asemenea, va fi lansat și concursul de videouri „Viața fără nicotină și tutun. Reportaj din viitor”, dedicat tuturor elevilor din Republica Moldova. Aceștia vor avea ocazia să participe și să devină reporteri ai unui viitor mai sănătos, liber de substanțe nocive.

Abuzul de antibiotice – o provocare în domeniul sănătății publice din țara noastră

În ciuda eforturilor autorităților și a campaniilor de conștientizare, utilizarea incorectă sau excesivă a antibioticelor continuă să reprezinte un risc major, nu doar pentru sănătatea individuală, ci și pentru întreaga comunitate. În acest context, medicii îi atenționează pe oameni să nu folosească antibiotice fără prescripție, pentru că astfel sporește rezistența bacteriilor la acestea, scrie moldova1.md.

„Riscurile rezistenței la AB pot fi echivalate cu pierderi de vieți omenești și dacă spunem pe glob mor din cauza infecțiilor rezistente la AB, vorbim despre 700 de mii, dar dacă continuăm ritmul ăsta nerațional, riscăm ca în 2050 să creștem cifra la 10 milioane și asta se întâmplă pentru că ne-am obișnuit să considerăm că AB este o pastilă magică, care ne rezolvă toate întrebările”, a declarat asistentul universitar de la USMF, Valeria Cotelea.

Anume rezistența la antibiotice face ca infecțiile comune să devină din ce în ce mai greu de tratat. Și mai complicată devine situația când oamenii practică auto-medicația și tratează diverse simptome cu antibiotice fără a consulta un specialist, de multe ori bazându-se pe recomandările din cercul de prieteni sau pe informații de pe internet.

„Omul la orice infecție apelează la AB, dar infecția este și virală, majoritatea sunt virale, antibioticul este anume pentru bacterii. Aș vrea că oamenii să înțeleagă că luând un antibiotic în virus, face presiune pe bacteriile rezistente și luând AB nimicim toate bacteriile care sunt străjeri, sunt bune, de protecție”, a apus Valeria Cotelea.

Potrivit datelor statistice, antibioticele constituie peste 10 la sută din numărul total de medicamente administrate de moldoveni.