Studiu: O simplă răceală poate pregăti sistemul imunitar pentru a ataca virusul Covid-19

Infecţiile anterioare cu virusurile care provoacă răceli pot antrena sistemul imunitar pentru a recunoaşte şi ataca virusul SARS-CoV-2, conform unui nou studiu publicat în revista Science.

separator

Acest studiu a ajuns la concluzia că celulele imunitare T (limfocitele T), care recunosc coronavirusurile care produc răcelile obişnuite, recunosc şi părţi din virusul SARS-CoV-2 – inclusiv părţi ale deja „celebrei” proteine în formă de coroană prin care noul coronavirus se ataşează şi pătrunde în celulele umane.

Această memorie a sistemului imunitar poate explica de ce unii oameni se confruntă cu forme uşoare ale infecţiei cu Covid-19 prin comparaţie cu alţii. Autorii studiului au subliniat însă că ipoteza lor este „speculativă” şi este nevoie de mai multe studii pentru a o confirma. Şi aceasta pentru că încă nu se ştie cu exactitate cât de important este rolul jucat de limfocitele T în lupta organismului cu noul coronavirus – limfocite T, celule cu un rol central în imunitatea mediată celular, sunt doar o parte a arsenalului imunitar complex cu care este dotat organismul uman.

„Am demonstrat acum că, în cazul anumitor oameni, memoria preexistentă a limfocitelor T faţă de coronavirusurile care produc banala răceală poate recunoaşte părţi din SARS-CoV-2 sau chiar structura sa moleculară exactă”, susţine într-un comunicat unul dintre coordonatorii acestui studiu, Daniela Weiskopf, profesor asistent la Institutul pentru Imunologie La Jolla din La Jolla, California.

Este posibil ca această „reactivitate imună să asigure diferite niveluri de protecţie” în faţa Covid-19, susţine şi celălalt coordonator al studiului, Alessandro Sette, profesor la acelaşi institut. „Dacă ai un răspuns imunitar din partea limfocitelor T, poţi beneficia de o reacţie mult mai rapidă şi mai puternică a organismului în faţa acestei boli”, a adăugat el.

Studii anterioare au arătat că până la 50% dintre oamenii care nu au fost niciodată expuşi la Covid-19 au celule T care recunosc virusul SARS-CoV-2. Această abilitate a fost observată la oameni din diferite părţi ale lumii, în Olanda, Germania, Marea Britanie sau Singapore. Oamenii de ştiinţă au avansat ipoteza că această imunitate preexistentă poate fi rezultatul infecţiilor anterioare cu alte virusuri din familia coronavirusurilor, în special cu cele care produc răcelile comune.

În noul studiu, cercetătorii au analizat mostre de sânge recoltate de la oameni în perioada 2015 – 2018, cu mult înainte de apariţia primelor cazuri de Covid-19 la Wuhan, în China.

Aceste mostre de sânge conţin limfocite T care au reacţionat la peste 100 de zone specifice ale SARS-CoV-2. Cercetătorii au arătat că aceste limfocite T reacţionează similar şi la întâlniri cu patru coronavirusuri diferite care produc răceli comune.

„Acest studiu oferă dovezi moleculare directe foarte puternice conform cărora memoria limfocitelor T poate detecta secvenţe foarte similare între coronavirusurile care produc răceala comună şi SARS-CoV-2”, a mai susţinut Alessandro Sette.

Pe lângă proteina care produce coroana noului coronavirus, limfocitele T au recunoscut şi alte proteine virale ce aparţin noului coronavirus.

În prezent, majoritatea vaccinurilor candidate împotriva COVID-19 au drept ţintă această proteină care produce coroana, însă noul studiu deschide posibilitatea includerii şi a altor proteine în vaccin, proteine care pot atrage reactivitatea încrucişată a celulelor T şi pot implicit să crească eficienţa vaccinurilor, conform cercetătorilor care au reamintit că este nevoie de studii suplimentare pentru a demonstra cu precizie acest lucru.

Autorii au mai notat că descoperirea lor privind reactivitatea încrucişată cu limfocitele T este diferită de ceea ce s-a observat la nivelul anticorpilor – o altă armă a sistemului imunitar care blochează infectarea celulelor de către un agent patogen. Anticorpii formaţi împotriva virusurilor care produc răceala banală sunt specializaţi doar pe aceste virusuri şi nu prezintă o reactivitate încrucişată cu SARS-CoV-2, conform unor studii anterioare, au mai susţinut ei.

sursa: www.digi24.ro

A fost înregistrat primul caz de gripă sezonieră

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă supravegherea infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel național. Astfel, în perioada 18.11.2024-24.11.2024, au fost înregistrate 4889 de cazuri de infecții respiratorii, majoritatea fiind la copii (60%). Datele indică o creștere cu 1% față de săptămâna precedentă și o descreștere cu 24,1% în comparație cu perioada similară a sezonului precedent, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În perioada menționată, a fost înregistrat un caz de gripă sezonieră, de tip B, la o femeie în vârstă de 33 de ani, din raionul Criuleni. Persoana nu a fost vaccinată împotriva gripei.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 30 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 6 în regiunea transnistreană), fiind o creștere cu 3,5% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate 6 cazuri.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Imaginile dezastrului. Cum arată orașul Beirut după cele două explozii. Clădirile pe o rază de 24 de kilometri, avariate
Articolul anterior
406 cazuri noi de Covid-19, confirmate în ultimele 24 ore
Articolul următor