80% dintre moldoveni sunt de acord să poarte obligatoriu măşti de protecție

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică au prezentat astăzi rezultatele primului studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova.

separator

Studiul arată că populaţia Republicii Moldova posedă cunoştinţe cu privire la prevenirea infecţiei COVID-19, însă mai puţin aplică aceste cunoştinţe, îndeosebi măsurile ce ţin de distanţa socială, iar 80% sunt de acord că purtatul măştilor în locurile publice trebuie să fie obligatoriu, transmite tvrmoldova.md.

Majoritatea cetăţenilor cred că restricţiile nu au fost ridicate prea devreme, iar aproape două treimi dintre respondenţi spun că vor continua să respecte măsurile, chiar dacă acestea nu vor mai fi recomandate.

Scopul Studiului „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova” este de a înţelege percepţiile populaţiei în materie de riscuri, cunoştinţe, surse de informare şi atitudinea faţă de iniţiativele de răspuns la pandemie ale autorităţilor şi alte variabile, pentru a consolida şi îmbunătăţi măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervenţiile şi comunicarea în situaţii de criză.

Primul val de sondaj a fost efectuat în perioada 10-17 iulie 2020, pe un eşantion probabilist de 1.005 persoane din 411 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maximă de eşantionare fiind de ± 3%.

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate ţările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul naţional şi situaţia epidemiologică din Republica Moldova. Datele au fost colectate de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Biroului Regional OMS pentru Europa.

Principalele rezultate:

-33% din respondenţi consideră că este posibil să se infecteze şi că s-ar putea infecta cu COVID-19 şi aceasta ar fi grav, în timp ce doar 23% cred că nu ar fi grav.

-90% dintre respondenţi cunosc care sunt măsurile de protecţie, majoritatea identificând corect comportamentele. Deşi se simt foarte încrezători în ceea ce priveşte cunoştinţele pe care le au despre cum să se protejeze, respondenţii se simt mai puţin capabili să evite o infecţie.

-Cele mai scăzute niveluri de cunoştinţe sunt legate de vizitele celor dragi şi evitarea evenimentelor sociale. Acestea sunt forme de distanţare fizică, ce pot fi importante pentru a opri răspândirea infecţiei. De asemenea, nivelul de cunoaştere este mai redus privind măsurile de autoizolare, purtarea măştii şi dezinfectarea telefonului mobil.

-În situaţia în care majoritatea respondenţilor consideră că boala COVID-19 nu este foarte periculoasă şi nu ar fi grav dacă s-ar infecta, 66% dintre respondenţi raportează că se informează despre virus des sau foarte des.

-Majoritatea respondenţilor nu par deosebit de îngrijoraţi de COVID-19. 61% spun că COVID-19 nu este periculos. Cei care sunt mai afectaţi emoţional sunt preponderent mai în vârstă, femei, cu nivel înalt de studii şi au încredere în sectorul medical.

– 60% din respondenţi consideră că mass-media exagerează relatările despre noul coronavirus – majoritatea din aceste persoane sunt tinere, nu fac parte din grupurile de risc şi au puţină încrede în personalul medical.

-Primele trei lucruri care îngrijorează cel mai mult populaţia în contextul pandemiei sunt următoarele: starea de sănătate a persoanelor dragi (91%), pierderea cuiva drag (89%) şi criza economică (82%).

-În perioada de carantină, 86% din populaţie a cumpărat materiale de protecţie sanitară (măşti, mănuşi), iar 12% nici nu au de gând să facă acest lucru. 72% au evitat persoanele de la care ar putea să se infecteze, iar 60% au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate. Totodată, 17% au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă şi 8% au băut mai mult alcool, decât de obicei.

-La general, datele arată o conformitate ridicată faţă de măsurile recomandate. Se observă o acceptare mai joasă a comportamentelor asociate distanţării fizice şi rămânerii acasă atunci când persoanele au simptome asemănătoare infecţiei COVID-19.

-Respondenţii au, în general, încredere mare în mass-media, urmată de conversaţii cu familia, prietenii şi reţelele de socializare. Medicul de familie, urmat de medici în general şi angajatorul sunt cei mai de încredere. Cea mai puţină încredere respondenţii o au în lideri politici.

-Există o acceptare foarte mare a faptului că Guvernul este capabil să aplice izolarea persoanelor infectate sau care au fost în contact cu cineva infectat cu COVID-19. 80% dintre respondenţi sunt de acord cu purtarea măştilor în spaţiul public. 61% sunt de acord că grupurile în parcuri ar trebui să fie limitate la 3 persoane. Puţin peste jumătate dintre respondenţi sunt de acord că doar cei peste 63 de ani ar trebui să stea acasă.

-46% din respondenţi nu sunt de acord cu redeschiderea şcolilor pentru copiii mai mici, dar nu şi pentru cei din clasele mai mari, care pot avea grijă de ei înşişi.

-Acceptarea unui vaccin dacă ar fi disponibil este în proporţie de 31%.

-70% din persoane sunt de acord cu deschiderea frontierelor, reluarea zborurilor şi deschiderea pieţelor, iar la polul opus circa 41% nu sunt de acord cu deschiderea sălilor de sport şi fitness.

-52% dintre respondenţi susţin că restricţiile nu au fost ridicate prea devreme. 64% dintre respondenţi sunt de acord că vor continua să respecte restricţiile, chiar dacă nu vor mai fi obligatorii sau recomandate.

În total, sunt planificate 4 runde ale studiului. Următorul val de colectare a datelor este planificat pentru mijlocul lunii august 2020.

Credeai că dacă ai un stil de viață sănătos, faci sport și te simți tânără, atunci și ovarele tale rămân tinere?

Multe femei cred că, dacă încă nu sunt la menopauză, oricând vor putea apela la o procedură de fertilizare in vitro și ea va fi cu succes. Realitatea este însă puțin alta.

Diana Al Faraj, medic reproductolog: „Studiile arată că vârsta noastră biologică a scăzut cu aproximativ 10 ani. Adică, femeile care au acum 40 de ani, din punct de vedere metabolic și fiziologic se aseamănă cu  femeile de 30 de ani din trecut. Asta se datorează progreselor din medicină, dar și condițiilor de viață actuale.

În cazul fertilității, lucrurile stau altfel. Femeile se nasc cu un număr fix de ovocite, care permanent se consumă și nu se mai regenerează. Calitatea lor scade odată cu vârsta, la fel și șansele de reușită a procedurilor de fertilizare. Vedem acest lucru din ratele de succes a fertilizării in vitro:

  • până la 35 de ani rata de succes FIV este de 50-60%;
  • la 40 de ani scade sub 20%;
  • după 42 de ani șansele sunt de sub 5% cu ovocite proprii.

Așadar, chiar dacă ai grijă de sănătatea ta, nu poți opri acest proces natural de îmbătrânire a ovarelor. Totuși, importanța adoptării unui stil de viață sănătos nu poate fi anulată pentru că influențează pozitiv asupra multor alte aspecte ale fertilității. Aici se include: echilibrul hormonal și sănătatea uterină.

Dacă ai peste 35 de ani și îți dorești un copil, nu amâna decizia bazându-te pe diverse mituri! Programează o consultație gratuită la  +(373) 22 40 00 40,  disponibil 24/7 și află mai multe despre fertilitatea ta!

Acum știi! 
La conceperea prin fertilizare in vitro timpul este foarte prețios.

De ce răcim atât de des: Virusurile le dau bătăi de cap cercetătorilor

De ce răcim mai des și sunt virusurile mai rezistente. Un studiu recent sugerează o posibilă legătură între diversificarea virusurilor pe Pământ și radiațiile cosmice provenite de la supernove antice, scrie evz.ro.

De ce răcim mai des și sunt virusurile mai rezistente

Conform cercetărilor efectuate de Caitlyn Nojiri de la Universitatea din California Santa Cruz, acum aproximativ 2,5 milioane de ani, în perioada în care o supernovă ar fi emis raze cosmice care au ajuns pe planeta noastră, diversitatea virusurilor în Lacul Tanganyika a cunoscut o creștere semnificativă.

Radiațiile cosmice generate de exploziile de supernove ar putea influența procesele de pe planetă, chiar dacă viața continuă să evolueze independent de acestea. Sistemul solar nostru se află într-o regiune cunoscută sub numele de Bula locală, caracterizată printr-o densitate stelară scăzută.

Zona în care se află sistemul solar a fost generată de mai multe explozii de supernove, evenimente care au intensificat semnificativ radiațiile care au ajuns pe Pământ. Echipa condusă de Nojiri a extras carote din sedimentele marine pentru a căuta urme de fier-60, un izotop produs în urma exploziilor de supernove, care ajunge pe Pământ atunci când traversează norii de resturi stelare.

Ce au descoperit cercetătorii

Analizând datele, cercetătorii au identificat două perioade distincte în care s-au depus fier-60: una cu aproximativ 6,5-8,7 milioane de ani în urmă și alta cu 1,5-3,2 milioane de ani în urmă. Studiul a corelat vârful de fier-60 din perioada mai recentă cu o explozie de supernovă provenind probabil dintr-un grup stelar specific, Scorpius-Centaurus sau Tucana-Horologium.

Oamenii de știință au făcut simulări pentru a analiza impactul exploziei de supernovă asupra Pământului, concluzionând că planeta noastră a fost expusă radiațiilor cosmice intense timp de aproximativ 100.000 de ani.

Interacțiunea dintre evenimentele cosmice și Terra

Experimentele ulterioare sugerează că aceste radiații ar putea influența ADN-ul, având un potențial efect asupra evoluției.

Chiar dacă nu există dovezi directe care să lege diversificarea virusurilor de radiațiile provenite de la supernova, cercetările au documentat o creștere a diversității acestor microrganisme în perioada respectivă. Acest studiu subliniază interacțiunea complexă dintre evenimentele cosmice și dezvoltarea vieții pe Terra.

Babesioză, o boală parazitară periculoasă, confirmată pentru prima dată în R. Moldova

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează despre înregistrarea unui caz de import de babesioză (boală parazitară transmisă prin intermediul căpușelor), în Republica Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cazul a fost confirmat în Laboratorul Național de Referință în Infecții Asociate Asistenței Medicale și Rezistența la Antimicrobiene, Infecții Bacteriene și Parazitoze al ANSP, la o femeie originară din Irlanda, cu reședința temporară în Republica Moldova.

Persoana, în vârstă de 38 de ani, prezenta simptome precum febră, frisoane, slăbiciune generală, cefalee și dureri musculare. În rezultatul anchetei epidemiologice, s-a stabilit că, în luna ianuarie, aceasta s-a aflat timp de două săptămâni într-o țară africană. Babesioza poate evolua asimptomatic, iar în cazurile în care este prezentă o simptomatologie, aceasta nu este specifică și este necesară excluderea altor posibile cauze. Deoarece bolnava a acuzat simptome caracteristice malariei și, luând în considerare că s-a aflat într-o țară endemică la această boală, inițial, femeia a fost diagnosticată cu malarie. În legătură cu aceasta, probele de sânge au fost expediate în laboratorul ANSP pentru confirmarea diagnosticului primar. În rezultatul investigației, s-a stabilit că este un caz de babesioză.

În prezent, femeia beneficiază de tratament, starea ei fiind satisfăcătoare.

Menționăm că acesta este primul caz de babesioză înregistrat pe teritoriul țării.

Boala este o zoonoză caracteristică pentru animale, dar care poate afecta și oamenii. Este cauzată de paraziți din familia Babesia, ce atacă celulele roșii ale sângelui și transmisă prin intermediul căpușelor. Majoritatea cazurilor umane de babesioză au fost raportate în Statele Unite ale Americii, Europa, Asia și Australia.

Pentru a stabili diagnoza, se examinează frotiurile de sânge în scopul detectării prezenței parazitului Babesia în interiorul globulelor roșii. Deoarece aspectul parazitului este foarte asemănător cu Plasmodiul falciparum, adesea acesta este confundat cu ultimul, boala fiind greșit considerată drept malarie tropicală. La fel, pentru diagnostic, pot fi utilizate testele serologice și moleculare.

Boala începe să se manifeste la câteva săptămâni, sau chiar luni de la momentul molipsirii, prin febră, oboseală, frisoane, transpirație, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare.

Tratamentul pentru babesioză implică o combinație de antiprotozoice, antibiotice și medicamente antimalarice.

Măsurile de prevenție includ:

  • evitarea expunerii la căpușe – aceste insecte se găsesc cel mai frecvent în zone cu vegetație abundentă, precum pădurile, zonele cu iarbă înaltă și tufișurile; dacă locuiți sau petreceți timp în astfel de zone, încercați să vă deplasați pe potecile bine amenajate și să evitați contactul cu vegetația deasă;
  • purtarea de haine care acoperă pielea și utilizarea unui repelent pentru căpușe – dacă totuși nu puteți evita zone precum cele descrise mai sus, asigurați-vă că purtați îmbrăcăminte adecvată (pantaloni lungi, bluze cu mâneci lungi) și că aplicați pe piele un repelent pentru insecte;
  • verificarea cu atenție a corpului după fiecare ieșire în aer liber – căpușele pot fi extrem de dificil de observat și este important să inspectați cu atenție scalpul, gâtul, axilele, zonele inghinale și în spatele genunchilor; nu ezitați să cereți ajutorul unei alte persoane pentru verificarea zonelor greu accesibile;
  • îndepărtarea corectă și rapidă a căpușelor – în cazul în care găsiți o căpușă pe corp, trebuie să o eliminați cât mai curând posibil; folosiți o pensetă cu vârf ascuțit pentru a apuca căpușa cât mai aproape de piele și trageți drept în sus; după eliminarea căpușei, dezinfectați zona mușcăturii cu alcool.

ANSP recomandă, în cazul când reveniți dintr-o călătorie din zone tropicale și prezentați semne de boală, evitați autotratamentele și adresați-vă la medic!

Belarus. A patra noapte de proteste anti-Lukaşenko: peste 6.000 de reținuți și 2 morți
Articolul anterior
Oficial: Rusia lucrează de 6 ani la vaccinul împotriva coronavirusului
Articolul următor