România a prelungit starea de alertă cu încă 30 de zile, din cauza tulpinei delta

Starea de alertă a fost prelungită în România cu încă 30 de zile. Autorităţile sanitare dau semnale că sunt precaute în ceea ce priveşte ridicarea restricţiilor rămase în vigoare, asta după ce tot mai multe state europene au raportat creşterea numărului de infectări cu tulpina indiană (Delta).

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a emis o nouă hotărâre de prelungire a stării de alertă în România, valabilă până la jumătatea lunii august, transmite Adevarul.ro.

Se observă din cuprinsul deciziei că unele măsuri de relaxare – mai ales în ceea ce priveşte activitatea unor operatori economici – sunt condiţionate de incidenţă, astfel că ele vor fi suspendate sau restrânse în mod automat dacă numărul cumulat al cazurilor din ultimele 14 zile depăşeşte 3 la mie.

În acelaşi timp, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), dr. Raed Arafat, a făcut precizarea că, în eventualitatea în care situaţia epidemiologică o va impune, şi alte măsuri de relaxare pot fi revocate.

Deocamdată, autorităţile sanitare permit lucrătorilor din birouri să renunţe la masca de protecţie, dacă sunt toţi vaccinaţi cu schema completă, dar se aplică şi alte condiţii.

„Se propune menţinerea exceptării de la obligativitatea purtării măştii de protecţie la locurile de muncă în spaţii închise unde îşi desfăşoară activitatea maximum 10 persoane, cu condiţia ca acestea să fie vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare şi cu asigurarea unei distanţe de un metru între ele, iar în zonele respective nu este permis accesul publicului sau al altor lucrători, rămânând obligatorie în toate spaţiile închise comune”, se arată în decizia CNSU.

De altfel, masca de protecţie rămâne obligatorie şi în spaţiile aglomerate, chiar dacă sunt în aer liber. „Se propune menţinerea obligativităţii purtării măştii de protecţie în spaţiile publice, pieţe, târguri, bâlciuri, talciocuri, staţii pentru transportul în comun, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă, sau în alte zone cu potenţial de aglomerare stabilite prin hotărâre a Comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani”, se arată în hotărârea citată.

Evenimentele private, condiţionate de vaccinare 

Având în vedere diferenţa semnificativă dintre rata de acoperire vaccinală în mediul rural şi cea din mediul urban, petrecerile private de la sat vor arăta diferit faţă de cele de la oraş.

Potrivit CNSU, evenimentele private (nunţi, botezuri) se pot desfăşura cu participarea a maximum 150 de persoane în exterior sau cel mult 100 de persoane în interior. În cazul în care toţi participanții sunt vaccinaţi cu schema completă, limita de participanţi în spaţii închise creşte la 300 de persoane, cu precizarea că trebuie respectată o distanţă de minimum 2 metri între acestea.

În spaţii deschise, evenimentele private sunt permise în limita spaţiului disponibil, dacă participanţii sunt imunizaţi, au un rezultat negativ la testul RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau au trecut prin boala COVID-19 în ultimele 6 luni.

Carantina de noapte nu a fost exclusă întru totul 

Autorităţile sanitare au păstrat prevederea privind carantina de noapte în intervalul orar 20.00-05.00 pentru localităţile unde incidenţa este de peste 4 la mie. În prezent nu există nicio localitate din România care să se încadreze în această prevedere.

Primii agenţi economici care îşi vor restrânge sau îşi vor suspenda activitatea dacă incidenţa va creşte peste 3 la mie sunt barurile, discotecile, sălile de fitness, sălile de jocuri de noroc şi bazinele de înot închise.

Medicul Raed Arafat a declarat joi că la acest moment varianta Delta este în creştere ca preponderenţă aproape în toată lumea şi în toată Europa, nu numai în România.

„Vedem că în unele zone impactul este mai mare deja. La noi, din fericire, încă suntem într-o situaţie controlată şi într-o situaţie foarte bună la acest moment. Dar, bineînţeles, prin mobilitatea şi prin ieşirea din ţară şi mersul în alte ţări unde varianta Delta este prezentă este posibil ca în următoarea perioadă creşterea să fie din ce în ce mai mare pe linia variantei Delta. Acum, măsurile care se iau vedeţi că sunt condiționate de incidenţe. Adică măsurile care se relaxează, totuşi, dacă incidenţa creşte din nou, revenim la măsurile care se aplicau pe incidenţe”, a precizat şeful DSU.

Românii aşteptau noi măsuri de relaxare din 1 august, aşa cum s-a întâmplat în 1 iulie şi 1 iunie. Acum, şeful DSU nu e atât de sigur că acestea se vor materializa.

„Pentru data de 1 august nu pot să vă spun la acest moment ce măsuri se vor lua, dar clar este o ţintă dată pe 1 august după o analiză a situaţiei epidemiologice din România şi pandemice din lume.

Dar rămânem pe recomandarea că vaccinarea e singura soluţie cel puţin pentru a evita un impact grav al infectării, iar acest lucru se vede în alte ţări, unde, chiar dacă a crescut numărul cazurilor în mod semnificativ, totuşi impactul pe secţiile de terapie intensivă nu este la fel ca înaintea vaccinării. Şi cei care sunt vaccinaţi şi fac variante noi sunt mult mai puţini decât cei care nu sunt vaccinaţi, cel puţin astea sunt datele pe care le-am văzut recent în Marea Britanie”, a spus şeful DSU.

Donald Trump despre faptul că l-a numit pe Zelenski „dictator”: „Am spus asta? Nu pot să cred că aș spune asta”

Președintele american Donald Trump a minimalizat, joi, o afirmație anterioară, în care l-a numit „dictator” pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit BBC.

 „Am spus asta? Nu pot să cred că aș spune asta”, a răspuns Trump în timpul întâlnirii cu Keir Starmer din Biroul Oval, când a fost întrebat de jurnalişti despre comentariul său făcut luna aceasta într-o postare pe platforma sa, Truth Social.

Pe 19 februarie, Trump l-a atacat direct pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, numindu-l „un comediant modest” și „un dictator”, cu referire directă la retorica folosită de Putin și de propaganda rusă, potrivit căreia mandatul lui Zelenski a expirat anul trecut.

În Ucraina este în vigoare legea marțială, de la invazia rusă din februarie 2022, iar acest lucru împiedică organizarea alegerilor pentru parlament și președinte.

Gândiți-vă la asta: un comediant modest, Volodimir Zelenski, a reușit să păcălească America să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se implica într-un război pe care nu avea cum să-l câștige, care nu avea de ce să fie declanșat, dar un război pe care el nu avea cum să-l continue fără SUA și fără Trump.

Statele Unite au cheltuit cu 200 de miliarde mai mult decât Europa, dar în timp ce banii Europei sunt garantați, America nu va primi nimic înapoi”, a spus Trump într-o postare publicată pe rețelele sociale.

Trump l-a făcut apoi direct „dictator” pe Zelenski, deoarece președintele ucrainean nu a fost „votat”. „Avem un mare și frumos ocean care ne separă.

Pe deasupra, Zelenski recunoaște că o parte din banii pe care i-am trimis sunt dați dispăruți. Refuză să organizeze alegeri, stă prost în sondaje, singurul lucru la care s-a priceput a fost să-l păcălească pe Biden. Un dictator fără alegeri, Zelenski ar trebui să se miște repede, altfel rămâne fără țară”, a spus Donald Trump.

Numărul infracțiunilor înregistrate este în creștere față de anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 24,6 mii infracțiuni, în creștere cu 2,5% comparativ cu anul 2023, dar în scădere cu 6,5%, comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității, în anul 2024, a constituit 102 infracțiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 99 infracțiuni în anul 2023.

Fiecare a cincea infracțiune este din categoria celor excepțional de grave, deosebit de grave şi grave

Din infracțiunile înregistrate, 21,7% au fost total infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave şi grave (Figura 2), dintre care 3,0% au constituit infracțiuni excepțional de grave şi deosebit de grave, iar 18,7% infracțiuni grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor grave (cu 11,7%), deosebit de grave (cu 4,4%) și excepțional de grave (cu 3,0%) şi o scădere a celor ușoare (cu 27,8%) și mai puțin grave (cu 1,2%).

Nivelul infracționalității este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,4%). Fiecare a 3-a infracțiune (29,2%) a fost înregistrată în mun. Chișinău, 5,5% – în mun. Bălţi, în Cahul – 2,9% și Orhei – 2,3%.

Fiecare a patra infracțiune înregistrată este comisă în locuri publice

Fiecare a patra infracțiune înregistrată a fost săvârșită în locuri publice (22,6%). Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor, grenadelor și minelor au fost înregistrate 94 infracțiuni, inclusiv: 26 cazuri de huliganism, 21 cazuri de vătămări intenționate și 6 cazuri de omor.

Mai mult de o treime din infracțiuni sunt contra patrimoniului, iar aproape fiecare a șasea infracțiune este din domeniul transporturilor

În structura infracțiunilor, mai mult de o treime au fost infracțiuni contra patrimoniului (35,4%), 16,9% infracțiuni în domeniul transporturilor, infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au constituit 13,7%, iar cele contra securității și ordinii publice – 5,6%.

Au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat, infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, dar mai puţine infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice

În anul 2024, comparativ cu anul 2023, au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat (cu 68,4%), infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică (cu 37,5%) și infracțiuni militare (cu 27,5%). În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice (cu 48,5%), infracțiuni contra patrimoniului (cu 13,0%) și infracțiuni în domeniul transporturilor (cu 2,1%).

Cele mai multe infracțiuni înregistrate care au fost săvârșite din motive de prejudecată3 sunt bazate pe considerente de identitate de gen

În anul 2024, au fost înregistrate 48 infracțiuni săvârșite din motive de prejudecată, 60,4% din acestea fiind săvârșite din motive de prejudecată bazate pe considerente de identitate de gen, 10,4% din motive de prejudecată bazate pe considerente de origine etnică, precum și din alte motive (29,2%).

Numărul infracțiunilor săvârșite de minori este în creștere față de anul precedent

În anul 2024, au fost înregistrate 493 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,0% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2023, se atestă o creștere cu 9,8% a infracțiunilor săvârșite de minori (Tabelul 1). Cel mai frecvent minorii au fost implicați în săvârșirea furturilor – 45,6%, pungășiilor – 15,0%, huliganismului – 7,7% și jafurilor – 6,7%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 97 infracțiuni comise de minori, comparativ cu 88 infracțiuni în anul 2023.

Victime ale infracțiunilor înregistrate

Bărbații predomină în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, au fost înregistrate 12,9 mii victime ale infracțiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 55,2% comparativ cu 44,8% victime femei. Circa 37,4% din total victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, în mun. Bălţi – 6,0%, în Cahul și Drochia câte 3,0%. La 10 mii locuitori au revenit 53 victime.

Femeile predomină în numărul victimelor violenței în familie

În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2024, au suferit 926 persoane, 70,5% dintre victime fiind femei. Atât femeile (52,2%), cât și bărbații (47,3%), victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani victime ale violenței în familie a fost de 2,3 ori mai mare față de cea a fetelor de aceeași vârstă: 25,3% față de 11,0%.

Bărbații predomină în numărul victimelor omorului intenționat

Numărul victimelor omorului intenționat, în anul 2024, a constituit 106 persoane. În medie, la 100 mii locuitori au revenit 4,4 persoane – victime ale omorului intenționat (indicator ODD 16.1.1). La 100 mii bărbați au revenit, în medie, 6,1 bărbați victime ale omorului intenționat, comparativ cu 2,9 femei victime ale omorului intenționat care au revenit la 100 mii femei.

Mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier

În anul 2024, numărul persoanelor decedate în urma infracțiunilor înregistrate a constituit 396 persoane. În rezultatul infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave au decedat 328 persoane.

Din total persoane decedate în urma infracțiunilor, mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier (41,4%), 17,4% din cauza omorurilor, 10,1% din cauza vătămărilor intenționate și 31,1% din alte cauze.

Părinții pot înscrie online copii în clasa întâi, începând cu 3 martie

Din data de 3 martie 2025, părinții pot depune online actele pentru înscrierea copiilor în clasa I pe platforma www.escoala.chisinau.md.

În clasa I se înscriu obligatoriu, fără probe de concurs, toți copiii din districtul școlar corespunzător, care au împlinit vârsta de 7 ani până la începutul anului de studii, inclusiv copiii cetățenilor Republicii Moldova din diasporă, cetățenilor Uniunii Europene, străinii, precum și copiii din familii refugiate.

Procedura de înscriere se va desfășura în două etape.

Etapă de înscriere în clasa I (3 martie – 30 aprilie 2025):

Aceasta presupune depunerea/ completarea/validarea cererilor a actelor de înscriere în clasa I a copiilor care împlinesc vârsta de 7 ani până la 01 septembrie 2025. Este obligatoriu ca viza de reședință a copilului să corespundă cu districtul școlar. Cererea de înscriere a copiilor în clasa I se va depune pe platforma www.escoala.chisinau.md și va fi completată cu următoarele documente:

– Buletinul de identitate al părintelui/reprezentantului legal al copilului;

– Certificatul de naștere al copilului;

– Certificatul de ședere temporară pentru copii cu statut de refugiat.

În acest an, în clasele cu profil arte și sport, înscrierea în clasa I poate avea loc în baza unor probe de aptitudini specifice profilului. Astfel, în perioada 02-08 mai 2025 se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil.

Etapă de înscriere în clasa I (19 – 30 mai 2025):

În cadrul acesteia va avea loc depunerea/completarea/validarea actelor de înscriere:

-a copiilor din districtul școlar, care vor împlini vîrsta de 7 ani pînă la începutul anului școlar și n-au reușit să fie înscriși în prima etapă;

-a copiilor care vor împlini vîrsta de 7 ani în perioada 01 septembrie

– 31 decembrie 2025 din districtul școlar;

-a copiilor din alte districte școlare pe locurile rămase libere.

Totodată, în perioada 02-06 iunie 2025, se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil pentru locurile rămase libere. Situațiile de excepție a copiilor care pe parcursul celor două etape nu au fost înscriși în clasa I, vor fi examinate de comisiile de școlarizare, în urma solicitării individuale a părinților, în perioada 20-30 august 2025, în limita locurilor rămase libere. Înscrierea copiilor în clasa I este gratuită!

O minoră de 14 ani din Capitală este de negăsit din luna aprilie
Articolul anterior
Grindină de mărimea unei mingi de tenis în Milano. Străzile au arătat ca iarna
Articolul următor