„Asistăm azi la un acord de cartel demonstrativ din partea celor mai mari petroliști”, astfel comentează fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, creșterea prețurilor la carburanți.
Potrivit lui Slusari, aceste majorări sunt nejustificate.
„Sincron și nejustificat companiile petroliere au majorat prețuri la benzină cu 59-60 bani și la motorină cu 30-31 bani. Chipurile din cauza creșterii accizelor.
Accizele au fost majorate din 1 ianuarie. Știu precis că toate importurile de carburanți cei trei mari importatori au efectuat la finele lunii decembrie, achitând la vamă accizele vechi.
Încă minimum 2 săptămâni accizele noi nu ar trebui să fie reflectate în prețuri pentru combustibil. Dar băieții șmecheri au decis că moldovenii au de unde să achite suplimentar 0,54 lei pentru un litru de benzină și 0,24 lei pentru un litru de diesel.
În mod normal Consiliul Concurenței azi urma să descindă în oficiile marilor companii petroliere. Era suficient doar să ceară ultimele declarații vamale de import a carburanților și ultimele documente de plată a accizelor.
Prin urmare se constată majorarea sincronizată și nejustificată a prețurilor la panou și amendarea drastică a petroliștilor, care au participat în acest acord de cartel”, a scris Alexandru Slusari pe Facebook, conform stiri.md.
Ex-deputatul mai susține că din 11 august, Consiliul Concurenței este „decapitat” și nefuncțional.
Donald Trump despre faptul că l-a numit pe Zelenski „dictator”: „Am spus asta? Nu pot să cred că aș spune asta”
Președintele american Donald Trump a minimalizat, joi, o afirmație anterioară, în care l-a numit „dictator” pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit BBC.
„Am spus asta? Nu pot să cred că aș spune asta”, a răspuns Trump în timpul întâlnirii cu Keir Starmer din Biroul Oval, când a fost întrebat de jurnalişti despre comentariul său făcut luna aceasta într-o postare pe platforma sa, Truth Social.
Pe 19 februarie, Trump l-a atacat direct pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, numindu-l „un comediant modest” și „un dictator”, cu referire directă la retorica folosită de Putin și de propaganda rusă, potrivit căreia mandatul lui Zelenski a expirat anul trecut.
În Ucraina este în vigoare legea marțială, de la invazia rusă din februarie 2022, iar acest lucru împiedică organizarea alegerilor pentru parlament și președinte.
Gândiți-vă la asta: un comediant modest, Volodimir Zelenski, a reușit să păcălească America să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se implica într-un război pe care nu avea cum să-l câștige, care nu avea de ce să fie declanșat, dar un război pe care el nu avea cum să-l continue fără SUA și fără Trump.
Statele Unite au cheltuit cu 200 de miliarde mai mult decât Europa, dar în timp ce banii Europei sunt garantați, America nu va primi nimic înapoi”, a spus Trump într-o postare publicată pe rețelele sociale.
Trump l-a făcut apoi direct „dictator” pe Zelenski, deoarece președintele ucrainean nu a fost „votat”. „Avem un mare și frumos ocean care ne separă.
Pe deasupra, Zelenski recunoaște că o parte din banii pe care i-am trimis sunt dați dispăruți. Refuză să organizeze alegeri, stă prost în sondaje, singurul lucru la care s-a priceput a fost să-l păcălească pe Biden. Un dictator fără alegeri, Zelenski ar trebui să se miște repede, altfel rămâne fără țară”, a spus Donald Trump.
Numărul infracțiunilor înregistrate este în creștere față de anul precedent
Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 24,6 mii infracțiuni, în creștere cu 2,5% comparativ cu anul 2023, dar în scădere cu 6,5%, comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității, în anul 2024, a constituit 102 infracțiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 99 infracțiuni în anul 2023.
Fiecare a cincea infracțiune este din categoria celor excepțional de grave, deosebit de grave şi grave
Din infracțiunile înregistrate, 21,7% au fost total infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave şi grave (Figura 2), dintre care 3,0% au constituit infracțiuni excepțional de grave şi deosebit de grave, iar 18,7% infracțiuni grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor grave (cu 11,7%), deosebit de grave (cu 4,4%) și excepțional de grave (cu 3,0%) şi o scădere a celor ușoare (cu 27,8%) și mai puțin grave (cu 1,2%).
Nivelul infracționalității este mai mare în mediul urban
Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,4%). Fiecare a 3-a infracțiune (29,2%) a fost înregistrată în mun. Chișinău, 5,5% – în mun. Bălţi, în Cahul – 2,9% și Orhei – 2,3%.
Fiecare a patra infracțiune înregistrată este comisă în locuri publice
Fiecare a patra infracțiune înregistrată a fost săvârșită în locuri publice (22,6%). Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor, grenadelor și minelor au fost înregistrate 94 infracțiuni, inclusiv: 26 cazuri de huliganism, 21 cazuri de vătămări intenționate și 6 cazuri de omor.
Mai mult de o treime din infracțiuni sunt contra patrimoniului, iar aproape fiecare a șasea infracțiune este din domeniul transporturilor
În structura infracțiunilor, mai mult de o treime au fost infracțiuni contra patrimoniului (35,4%), 16,9% infracțiuni în domeniul transporturilor, infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au constituit 13,7%, iar cele contra securității și ordinii publice – 5,6%.
Au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat, infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, dar mai puţine infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice
În anul 2024, comparativ cu anul 2023, au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat (cu 68,4%), infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică (cu 37,5%) și infracțiuni militare (cu 27,5%). În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice (cu 48,5%), infracțiuni contra patrimoniului (cu 13,0%) și infracțiuni în domeniul transporturilor (cu 2,1%).
Cele mai multe infracțiuni înregistrate care au fost săvârșite din motive de prejudecată3 sunt bazate pe considerente de identitate de gen
În anul 2024, au fost înregistrate 48 infracțiuni săvârșite din motive de prejudecată, 60,4% din acestea fiind săvârșite din motive de prejudecată bazate pe considerente de identitate de gen, 10,4% din motive de prejudecată bazate pe considerente de origine etnică, precum și din alte motive (29,2%).
Numărul infracțiunilor săvârșite de minori este în creștere față de anul precedent
În anul 2024, au fost înregistrate 493 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,0% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2023, se atestă o creștere cu 9,8% a infracțiunilor săvârșite de minori (Tabelul 1). Cel mai frecvent minorii au fost implicați în săvârșirea furturilor – 45,6%, pungășiilor – 15,0%, huliganismului – 7,7% și jafurilor – 6,7%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 97 infracțiuni comise de minori, comparativ cu 88 infracțiuni în anul 2023.
Victime ale infracțiunilor înregistrate
Bărbații predomină în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate
Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, au fost înregistrate 12,9 mii victime ale infracțiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 55,2% comparativ cu 44,8% victime femei. Circa 37,4% din total victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, în mun. Bălţi – 6,0%, în Cahul și Drochia câte 3,0%. La 10 mii locuitori au revenit 53 victime.
Femeile predomină în numărul victimelor violenței în familie
În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2024, au suferit 926 persoane, 70,5% dintre victime fiind femei. Atât femeile (52,2%), cât și bărbații (47,3%), victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani victime ale violenței în familie a fost de 2,3 ori mai mare față de cea a fetelor de aceeași vârstă: 25,3% față de 11,0%.
Bărbații predomină în numărulvictimelor omorului intenționat
Numărul victimelor omorului intenționat, în anul 2024, a constituit 106 persoane. În medie, la 100 mii locuitori au revenit 4,4 persoane – victime ale omorului intenționat (indicator ODD 16.1.1). La 100 mii bărbați au revenit, în medie, 6,1 bărbați victime ale omorului intenționat, comparativ cu 2,9 femei victime ale omorului intenționat care au revenit la 100 mii femei.
Mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier
În anul 2024, numărul persoanelor decedate în urma infracțiunilor înregistrate a constituit 396 persoane. În rezultatul infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave au decedat 328 persoane.
Din total persoane decedate în urma infracțiunilor, mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier (41,4%), 17,4% din cauza omorurilor, 10,1% din cauza vătămărilor intenționate și 31,1% din alte cauze.
Părinții pot înscrie online copii în clasa întâi, începând cu 3 martie
Din data de 3 martie 2025, părinții pot depune online actele pentru înscrierea copiilor în clasa I pe platforma www.escoala.chisinau.md.
În clasa I se înscriu obligatoriu, fără probe de concurs, toți copiii din districtul școlar corespunzător, care au împlinit vârsta de 7 ani până la începutul anului de studii, inclusiv copiii cetățenilor Republicii Moldova din diasporă, cetățenilor Uniunii Europene, străinii, precum și copiii din familii refugiate.
Procedura de înscriere se va desfășura în două etape.
Etapă de înscriere în clasa I (3 martie – 30 aprilie 2025):
Aceasta presupune depunerea/ completarea/validarea cererilor a actelor de înscriere în clasa I a copiilor care împlinesc vârsta de 7 ani până la 01 septembrie 2025. Este obligatoriu ca viza de reședință a copilului să corespundă cu districtul școlar. Cererea de înscriere a copiilor în clasa I se va depune pe platforma www.escoala.chisinau.md și va fi completată cu următoarele documente:
– Buletinul de identitate al părintelui/reprezentantului legal al copilului;
– Certificatul de naștere al copilului;
– Certificatul de ședere temporară pentru copii cu statut de refugiat.
În acest an, în clasele cu profil arte și sport, înscrierea în clasa I poate avea loc în baza unor probe de aptitudini specifice profilului. Astfel, în perioada 02-08 mai 2025 se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil.
Etapă de înscriere în clasa I (19 – 30 mai 2025):
În cadrul acesteia va avea loc depunerea/completarea/validarea actelor de înscriere:
-a copiilor din districtul școlar, care vor împlini vîrsta de 7 ani pînă la începutul anului școlar și n-au reușit să fie înscriși în prima etapă;
-a copiilor care vor împlini vîrsta de 7 ani în perioada 01 septembrie
– 31 decembrie 2025 din districtul școlar;
-a copiilor din alte districte școlare pe locurile rămase libere.
Totodată, în perioada 02-06 iunie 2025, se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil pentru locurile rămase libere. Situațiile de excepție a copiilor care pe parcursul celor două etape nu au fost înscriși în clasa I, vor fi examinate de comisiile de școlarizare, în urma solicitării individuale a părinților, în perioada 20-30 august 2025, în limita locurilor rămase libere. Înscrierea copiilor în clasa I este gratuită!
