Cea mai întâlnită sursă de poluare a solului o reprezintă deșeurile de la gropile de gunoi neautorizate. Acestea sunt o combinație de deșeuri alimentare amestecate cu materiale care pot fi recuperate și reciclate, pentru a intra din nou în circuit. Aceste deșeuri se descompun treptat, producând un lichid numit levigat care conține substanțe chimice și toxice și se scurge în sol, poluând astfel solul și mai apoi pânza freatică.
Codul contravențional a fost modificat prin înăsprirea legislației și a pedepselor pentru cei care vor desfășura acțiuni în domeniul degradării terenurilor și solului fertil. Astfel, a fost completat articolul 115 privind degradarea terenurilor, falsificarea informaţiei despre starea și folosirea lor prin cu un aliniat care prevede depozitarea deșeurilor pe terenurile cu sol fertil.
Potrivit acestuia, depozitarea neautorizată pe terenuri cu sol fertil, a materialelor de construcție ori deșeuri ale industriei extractive și altele asemenea, se sancționează cu amendă de la 4000 la 7500 de lei aplicate persoanei fizice, cu amendă de la 5000 la 15 mii de lei aplicată persoanei juridice.
Potrivit autorilor proiectului, în prezent, unele întreprinderi miniere la efectuarea lucrărilor de excavație degradează stratul fertil al solului și stratul fertil în unele cazuri nu se utilizează conform destinației, din aceste considerente suprafețele date sunt excluse din circuitul agricol sau silvic, ceea ce aduce prejudicii enorme domeniului agricol și mediului.
A fost modificat și articolului 20 al Codului Contravențional Decopertarea şi distrugerea neautorizată a litierei, a păturii vii și a stratului superior de sol fertile. Mai exact, articolul a fost completat cu o nouă componență a laturii subiective și anume scopul săvârșirii contravenției adică în scop de comercializare, intervine ca urmare a prevederilor de la art.33 din Codul funciar al Republicii Moldova nr.828/1991 interzice decopertarea stratului de sol fertil în scop de comercializare.
Proiectul de lege ce prevede modificarea Codului Contravențional la aceste capitole a fost votat în lectură finală de către deputați în cadrul ședinței plenare din 7 aprilie.
În nota informativă a proiectului, autorii subliniază că la baza modificărilor stă faptul că în ultimii ani a fost înregistrată intensificarea multiplelor forme de degradare a solului, îndeosebi, a celei provocate atât de persoanele fizice, cât și cele juridice. Aceștia precizează că, solul este învelișul viu al pământului care are un rol crucial în asigurarea securității alimentare.