Acuzată de vicepremierul ucrainean că nu vrea să supere nici Kievul, nici Kremlinul, Republica Moldova se află într-o situație în care trebuie să facă față multor provocări. Angela Grămadă, specialistă în spațiul ex-sovietic, explică pentru Libertatea prioritățile statului vecin în timp de război: identificarea de surse alternative pentru livrarea de gaze naturale și menținerea securității naționale, scrie libertatea.ro.
Până acum, ținând cont că țara e complet dependentă de gazele naturale provenite din Federația Rusă, autoritățile de la Chișinău, în frunte cu președinta Maia Sandu, au avut poziționări „corecte și coerente” în raport cu conflictul ruso-ucrainean, crede experta. Pe de altă parte, într-un interviu recent pentru Jurnal TV, vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a acuzat autoritățile de la Chișinău că încearcă să fie loiale și Kievului, și Kremlinului și că semnarea cererii de aderare la Uniunea Europeană e un gest prin care Moldova profită de război pentru a obține beneficii economice.
Vulnerabilitățile unei țări care a primit sute de mii de refugiați Libertatea: Care sunt vulnerabilitățile Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina? Angela Grămadă: În afară de problema transnistreană, sunt actorii politici locali care au dezvoltat afaceri cu Rusia – Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, dar și formațiuni extraparlamentare care încearcă să legitimeze narativele rusești. O fac cu scopul de a destabiliza opinia publică din Republica Moldova. Cea mai puternică astfel de voce rămâne cea a fostului președinte Igor Dodon.
O altă sursă de amenințare o reprezintă Găgăuzia, dar aici este cumva temperat acest comportament de către bașcanul Irina Vlah, care se bucură de o influență destul de mare la nivel local. De aproape două luni, influențează într-un sens pozitiv actorii politici locali din Adunarea Națională a Găgăuziei. Chiar dacă au existat voci care au încercat să dea mesaje proruse, să negocieze interese patrimoniale pentru leadership-ul local, la un moment dat s-au oprit și n-au mai fost atât de insistente în spațiul public.
– Republica Moldova este în topul țărilor care au primit refugiați din Ucraina, cu peste 100.000 rămași în țară. Cum se descurcă economic și social într-o astfel de criză? – Indicatorii macroeconomici sunt la un nivel destul de scăzut, pentru că noua guvernare n-a avut destul timp să aplice mai multe politici publice necesare pentru economia din Republica Moldova. Încrederea investitorilor străini este destul de scăzută după o perioadă atât de lungă de subminare a tuturor eforturilor care au fost făcute anterior.
Asta înseamnă că Republica Moldova devine vulnerabilă și în fața valului mare de refugiați din Ucraina, pe care cetățenii simpli i-au găzduit fără să ceară neapărat ajutorul autorităților.
Abia acum, în ultimele săptămâni, sunt mai multe organizații internaționale care oferă asistență pentru refugiați, luând astfel o parte din presiunile care se creau la nivel de societate. Ajutorul lor contribuie foarte mult ca această criză de securitate civilă să nu se extindă în Republica Moldova.
Gazul – arma energetică folosită de Kremlin împotriva Chișinăului – Rusia a dublat prețul gazului pentru Republica Moldova în luna aprilie. Ce semnal trage Kremlinul prin acest gest? – Ei au folosit întotdeauna arma energetică împotriva Chișinăului. Acum ar putea să o folosească pe post de instrument politic pentru a condiționa anumite decizii la Chișinău, dar asta nu va funcționa la nesfârșit. Există actori care încearcă să contribuie la această politică energetică și la introducerea Republicii Moldova în proiecte pe termen lung care i-ar putea obține independența energetică.
Dacă se întâmplă ca Republica Moldova să nu mai poată primi gaze naturale din Federația Rusă și nu vor exista surse alternative, impactul ar putea fi devastator pentru economia națională.
Moldova este dependentă în proporție de 100% de gazele naturale din Federația Rusă. De aceea, vedem o încercare a autorităților de la Chișinău de a evalua care ar putea fi impactul asupra economiei și la nivelul siguranței și securității sociale. Impactul ar putea fi devastator, de aceea autoritățile preferă să nu ofere foarte multe detalii despre mersul negocierilor cu Rusia, dar în același timp caută să identifice surse de livrare alternative, proiecte energetice la care să adere, astfel încât impactul să fie cât mai mic.
”De foarte multe ori, Republica Moldova a fost un instrument, inclusiv pentru a condiționa procese decizionale la Kiev, pentru a fi folosită pe post de sursă de amenințare – mă refer la regiunea transnistreană pe care partea ucraineană o evaluează în prezent. Regiunea transnistreană a fost folosită drept instrument de șantaj sau sursă de amenințare pentru partea ucraineană și menținută ca zonă gri.”
sursa: www.libertatea.ro
