Sondaj: Circa 40% din moldoveni justifică invazia rusă în Ucraina

Astăzi dimineață, în jurul orei 06:35, poliția din Orhei a fost sesizată despre producerea unui accident rutier pe traseul R-6, în apropierea cartierului Nistreana, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Conform informațiilor preliminare, un Mercedes Sprinter condus de un tânăr de 21 de ani a tamponat un pieton care traversa strada neregulamentar, în loc neiluminat. În urma impactului, femeia de aproximativ 55 de ani, care urmează a fi identificată, a decedat pe loc. Șoferul a fost testat alcoolscopic, rezultatul fiind negativ. Pe caz a fost inițiată o cauză penală pentru stabilirea tuturor circumstanțelor. Stimați participanți la trafic, facem un apel repetat la prudență și responsabilitate.

Creștinii ortodocşi de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, el fiind numit „Cel dintâi chemat”, întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. De asemena, Sfântul Andrei este cel care a propovăduit creştinismul în Dobrogea, Macedonia, Tracia şi Ţarigrad.

Sunt o mulţime de obiceiuri în noaptea Sfântului Andrei. Potrivit tradiției populare, în noaptea de ajun, fetele de măritat pot afla cine le va fi ursitul. Acestea ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul acestuia să le apară în vis, apelează la „făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită, scrie mediafax.ro.

În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână. Iar femeile nu mai țes și nu mai nici nu mai torc până la Crăciun, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.„Andrei cap de iarnă” (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mâna vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo. În această noapte, aceste spirite devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

În aceste condiţii, usturoiul este folosit întru apărarea gospodăriei – uşile şi ferestrele casei, grajdurile, coteţele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele sau se atârnau cununi împletite de usturoi. Usturoiul folosit la aceste practici de apărare era de obicei „menit” cu un an înainte, tot în noaptea Sfântului Andrei. O ceremonie de „păzire” a usturoiului implica participarea fetelor şi flăcăilor din sat, care petreceau, în vreme ce acesta căpăta calităţile pentru protecţie.

Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va să vie ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană). Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă. De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe, fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.

În noaptea Sfântului Andrei se poate prevedea cât de rodnice vor fi livezile şi ogoarele. Oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.Paradoxal, în această noapte, se poate apela la duhurile rele pentru a afla identitatea unor hoţi sau criminali sau locul unde s-au pierdut lucruri ori oameni.

Postul vreme de trei zile, lumânările, bănuţii din argint, apa sfinţită, într-un cadru marcat de moarte, cimitirul satului, sunt elementele folosite în această practică ritualică ce poate fi săvârşită doar de persoane cu mintea puternică. De asemenea, pentru ca spiritele morţilor să nu ajungă în case, de Sfântul Andrei se goleşte cenuşa din sobe, iar oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos. Astfel, de Sfântul Andrei, nu ai voie să muncești întreaga zi, iar cei care încălcă această poruncă riscau să se îmbolnăvească, să aibă amețeli, să îi doară capul.

Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc astăzi, 13 decembrie, Ziua Sfântului Andrei, iar cei de stil nou îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei în 30 noiembrie în fiecare an, informează unica.md.

În tradiția populară Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă.

Potrivit tradițiilor creștine, Sfântul Andrei este unul dintre cei doisprezece Apostoli, care a fost ales să predice Evanghelia de însuşi Mântuitorul. Fiul unui pescar din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, Andrei, împreună cu fratele său Petru a fost un ucenic al lui Ioan Botezătorul.

Fiind cel mai vârstnic dintre Apostoli, Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită pe teritoriul neamului romănesc. După Înălţarea Domnului, Andrei a mers să predice Evanghelia, iar atunci când apostolii au tras la sort, Apostolului Andrei i-au revenit ţinuturile din jurul Mării Negre şi Mării Marmara, teritorii pe care în prezent se află Turcia, România şi Bulgaria.

Altfel spus, Sfântul Apostol Andrei este cel care a propovăduit creștinismul anume pe teritoriile geto-dacice, locuite în prezent de români. De aceea, Sfântul Apostol Andrei este considerat încreştinătorul şi ocrotitorul neamului românesc.

În acest sens, în părțile noastre există numeroase mărturii, precum Peștera Sf. Apostol Andrei, Izvorul Sf. Apostol Andrei, colinde și cântece populare și multe alte dovezi.

Astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Andrei și bineînțeles îi sărbătorim si pe toți aceia care poartă numele Andrei sau nume derivate din acesta și își sărbătoresc onomastica de ziua Sfântului Apostol Andrei.

Pentru cei care doresc să afle semnificația numelui Andrei, se consideră că acesta vine din greacă în care înseamnă bărbăție, curaj, voință și neînfricare.

În Republica Moldova, peste 70 de mii de persoane poartă numele de Andrei, Andreea şi alte derivate ale acestor nume (Adrian – 8036 persoane,  Adriana – 4293 persoane, Andreea – 4404 persoane, Andrian – 6471 persoane, Andriana – 2180 persoane, Andra – 26 persoane, Andreia – 375 persoane, Andrea – 345 persoane, Adreana – 4 persoane, Andreana – 21 persoane, Adrean – 7 persoane, Andrean – 40 persoane, Andrieş – 51 persoane, Andruşa – 1 persoană).

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae şi se vor încheia de Bobotează.