Celebrul dramaturg rus care s-a refugiat în Finlanda după ce a criticat invadarea Ucrainei

15/05/2022

News

„Artiștii nu au altă opțiune decât să se opună războiului, iar oficialii nu au altă opțiune decât să-i persecute pe disidenți. Toți suntem ostatici în această situație”, spune dramaturgul Mikhail Durnenkov, într-un interviu pentru site-ul independent rus Meduza. Scriitorul rus a emigrat în Finlanda după ce a fost cenzurat în Moscova pentru că a publicat mesaje de susținere a Ucrainei.

„La naiba cu războiul”. Povestea celebrului dramaturg rus care s-a refugiat în Finlanda după ce a criticat invadarea Ucrainei

În dimineața zilei de 19 aprilie, dramaturgul rus Mikhail Durnenkov a scris pe contul său de Facebook un mesaj în care își declara sprijinul pentru Ucraina.

„Îi doresc o înfrângere deplină și devastatoare armatei ruse. Cred că, cu cât va fi mai semnificativă această înfrângere, cu atât mai repede se vor trezi compatrioții mei din somnul rușinos. Ucrainenilor le doresc putere și curaj. La naiba cu războiul”, a scris Durnenkov.

Mikhail Durnenkov a lucrat în Moscova și e unul dintre cei mai apreciați dramaturgi din Rusia. Cu o carieră de două decenii, a scris peste 15 piese de teatru și scenarii de film, care au fost puse în scenă în Rusia, Anglia, Finlanda, Turcia și în spațiul ex-sovietic.

Concediat și cenzurat în Rusia, s-a refugiat în Finlanda

Răspunsul autorităților ruse nu a întârziat să apară. Președintele Uniunii Lucrătorilor în Teatru, Alexander Kalyagin, a cerut excluderea lui Durnenkov și a promis că va aborda această problemă în fața comisiei, pe 16 mai. „Nu găsesc cuvinte pentru a-mi exprima pe deplin toată indignarea față de declarația dramaturgului Mikhail Durnenkov. Nu e nevoie de argumente, pentru mine este dezgustător să-l citez”, a spus Kalyagin, citat de presa rusă.

Deputatul și actorul Nikolai Burlyayev a vorbit în termeni și mai duri despre Durnenkov și a cerut „să fie adus în fața justiției”, după care i-a reziliat contractul dramaturgului cu Școala de Artă Teatrală din Moscova, unde acesta preda.

La începutul lunii martie, Durnenkov și soția sa, scenografa Ksenia Peretrukhina, s-au mutat în Helsinki, unde lucrează la teatrul Klockrike.

Sute de amenințări

„Am primit sute de mesaje de amenințare după ce am publicat acea postare. După o oră, am primit un mesaj de la un director de teatru din Moscova: există o indicație de la departamentul de cultură să nu existe nicio piesă a lui Durnenkov și a lui Ivan Vîrîpaev în Moscova. Eu i-am sugerat să șteargă numele meu de pe afișul spectacolului – și brusc asta va funcționa”, a declarat Durnenkov într-un interviu acordat publicației de limbă rusă Meduza. A adăugat că nu-și dorește ca spectacolul să fie cenzurat din cauza lui. „Nu sunt singurul autor, încă o sută de oameni au participat. Printre altele, e important pentru mine să existe în spațiul moscovit”.

Durnenkov spune că teatrele din Moscova au avut diverse reacții față de cenzurarea lui în Rusia. „Unele spectacole au fost oprite, altele încă se desfășoară, dar fără să mă semneze ca autor – probabil că nu pentru mult timp, însă mă bucur că se întâmplă asta”.

„Dacă tac, nu mai sunt scriitor”

Dramaturgul mărturisește că se aștepta la represalii. Când a început războiul din Ucraina, a semnat sau a deschis o serie de petiții, însă a simțit că are o responsabilitate în a-și face opiniile auzite.

Mikhail Durnenkov, dramaturg rus:

,,E imposibil să fii scriitor și să rămâi în tăcere. Dacă tac, atunci nu mai sunt scriitor. Prin urmare, ce sunt eu? Asta e o alegere existențială. Artiștii nu au altă opțiune decât să se opună războiului, iar oficialii nu au altă opțiune decât să-i persecute pe disidenți. Toți suntem ostatici în această situație”.

Mikhail Durnenkov spune însă că în Rusia oamenii se învârt într-un cerc vicios. Lipsa de finanțare privată a culturii îi face pe artiști să fie reținuți în a-și exprima public opiniile neagreate de stat. „În Rusia, există puțini bani privați, totul depinde de stat – prin urmare, oamenii au uitat cum să-și apere drepturile și sunt obișnuiți să nu facă o alegere în favoarea conștiinței lor”, a comentat dramaturgul.

A dat și exemplul criticului de teatru Elena Kovalskaya, care în februarie și-a dat demisia de la conducerea Centrului Meyerhold, deținut de stat. Ea și-a justificat gestul de protest spunând că „e imposibil să muncesc pentru un criminal și să primesc salariu de la el”.

Schimbarea în Rusia se va produce în zeci de ani

Durnenkov e de părere că, după 24 februarie, când a Putin a declanșat războiul împotriva Ucrainei, a devenit și mai importantă munca scriitorilor ruși.

„Una dintre sarcinile unui dramaturg e să repare realitatea, să depună mărturie despre vremea lui. Acum a devenit foarte important. Nu pentru că cineva va folosi aceste texte la Procesele de Nürnberg. Ci pentru că minunata Rusie a viitorului nu este posibilă dacă nu învățăm să ne acceptăm istoria. Piesele care se scriu acum sau în viitorul apropiat îi vor ajuta pe urmașii noștri să nu repete nimic din toate astea”, a comentat Durnenkov.

Mikhail Durnenkov, dramaturg rus:

,,Artiștii nu opresc războiul, dar asta nu înseamnă că munca lor a fost în van. Sarcina artistului de azi e să reflecteze la ce e mai eficient și ce poate schimba acum. Cei care nu-și pun aceste întrebări se privează de dreptul la un viitor. Nici n-am găsit răspunsurile, dar mă gândesc la ele zilnic”.

Durnenkov crede însă că schimbarea se va produce foarte greu în Rusia. „Va dura foarte mult timp. Pentru aceia dintre noi care-și doresc un final rapid al războiului și prăbușirea regimului, lucrurile nu stau deloc prea bine. Schimbarea va dura zeci de ani”.

„Cât e război totul e pus pe pauză”

Mikhail Durnenkov mai spune că s-a adaptat foarte ușor vieții în Finlanda. Copilul lui merge la o școală unde are vreo zece colegi din Ucraina. „Deja s-a împrietenit cu unii dintre ei. Copiii sunt, în general, mai buni decât noi. M-am temut că va fi hărțuit pentru că e rus, dar atunci când profesorii sunt rezonabili și când sistemul e rezonabil, copiii nu împărtășesc conflictele adulților”, spune rusul.

Acesta mai arată că își dorește să se integreze în societatea finlandeză, să învețe limba și să muncească alături de finlandezi. Dar încă se simte atașat de Rusia.

„Rusia nu-mi dă drumul deloc. Ei bine, nu poate să-mi dea drumul în două luni. Câți ani vor trece? Nu știu. Întrebarea asta nu mă lasă să dorm sau să trăiesc. Dar voi găsi un răspuns când se va încheia războiul. Cât e război – un sentiment uimitor pe care îl percep fizic – totul e pus pe pauză. Orizontul meu de planuri e să mă trezesc mâine dimineață la 5.00 și să citesc știrile despre război. Nu mă pot deconecta. Când am scris acea postare era la 5.00 dimineața. Am scris ce am gândit atunci”, concluzionează dramaturgul.

sursa: www.libertatea.ro

O româncă din Bacău, aflată în comă timp de 2 săptămâni, și-a revenit brusc și a început să cânte: „Toți medicii au început să aplaude”

Dr. Cristian Lupașcu de la Spitalul ”Sf. Spiridon” din Iași a povestit cazul unei paciente care a intrat în comă, iar după două săptămâni și-a revenit și a început să cânte. „Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”, spune acum medicul, scrie adevarul.ro.

Prof. univ. dr. Cristian Lupașcu, șeful Clinicii II Chirurgie de la Spitalul ”Sf. Spiridon” din Iași și al Centrului de Prelevare Multiorgan și Transplant Hepatic din cadrul aceleiași unități, a povestit pentru presa locală despre o parte dintre cazurile pe care le-a tratat în cariera sa care-l vor urmări toată viața.

Potrivit doctorului Lupașcu, în 2019, o asistentă medicală din Bacău, care făcuse și studii de canto, a intrat inexplicabil în comă după un transplant hepatic. Femeia fusese diagnosticată cu ciroză hepatică post hepatită cu virus C și a beneficiat de un transplant hepatic la centrul din Iași, după doi ani de așteptare.

„Deși postoperator evoluția femeii era bună, la șase zile după intervenție a intrat în comă. Nu mai răspundea la stimuli. Au fost realizate diverse investigații imagistice, au consultat-o cei mai buni neurologi din Iași, precum și un profesor de neurologie din SUA. Toți spuneau același lucru, că nu au mai văzut așa ceva și nu sunt speranțe ca pacienta să își mai revină. Deși nu răspundea la stimuli, grefa funcționa foarte bine, la fel și inima și celelalte organe. Dar neurologic era în comă. Ne-am gândit la un AVC, dar l-am exclus după primirea rezultatelor. Prognosticul era sumbru. L-am anunțat și pe fiul ei, care era medic, că mama sa are șanse minime”, a povestit prof.dr. Cristian Lupașcu.

„Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”

Femeia și-a revenit la fel de brusc, după două săptămâni, moment în care a început să cânte.

„Mă duceam în fiecare zi la patul ei și chiar dacă era în comă îi vorbeam și o strigam pe nume. La un moment dat a început să miște puțin globii oculari și apoi în fiecare zi făcea progrese minuscule, deschidea ochii, mișca degetele, dădea din cap, dar nu vorbea. Cel mai greu și-a revenit limbajul. Ne gândeam deja că nu o să mai vorbească și nu o să mai cânte niciodată. Într-o zi, aflându-mă lângă patul ei mi-a venit în minte să îi cer să cânte o notă muzicală și i-am spus să îmi dea un LA minor. Într-o secundă am auzit din gura pacientei nota muzicală. Toți medicii care erau atunci în salon au început să aplaude. Femeia și-a revenit cortical încet, încet. Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”, a mai spus prof.dr. Cristian Lupașcu pentru sursa citată.

În privința revenirii bruște a pacientei, din punct de vedere medical s-au luat în considerare două lucruri. „Primul se referă la faptul că a stat poate prea mult pe lista de așteptare și creierul ei aflat în această insuficiență hepatică a avut mai mult de suferit decât la alți pacienți. Iar al doilea aspect a fost acela că, văzând-o în această stare de comă, i-am schimbat complet medicația pe care i-o dădeam la început”, a mai precizat doctorul.

Femeia și-a revenit până la urmă. A făcut exerciții de logopedie și i-a fost reeducată vorbirea. La trei luni de la intervenție articula cu greu cuvintele, iar la un an spunea destul de bine tot ce avea de spus.

„În momentul în care a rostit un LA minor ca un diapazon, am știut că își va reveni. Și așa a fost”, a conchis prof.dr. Cristian Lupașcu.

Unități de elită ale FSB-ului rusesc suferă pierderi în regiunea Kursk

Unități speciale ale FSB sunt angajate în misiuni în regiunea Kursk și suferă pierderi în timp ce sunt echipate necorespunzător pentru a face față luptelor, relatează presa ucraineană, citând surse din cadrul serviciului rus de securitate internă, scrie adevarul.ro.

Un locotenent rus în vârstă de 35 de ani, care a servit în forțele speciale din regiunea Moscova, ar fi fost ucis în luptele de lângă localitățile Sudja și Koreneve, potrivit postărilor de pe rețele sociale din 15 august, relatează New Voice of Ukraine.

Cel puțin 100 de militari din unitățile de elită „Alpha” și „Vimpel” ar fi fost uciși până în septembrie 2024, dintre care și membri ai Serviciului de Frontieră.

Ziarul rus de opoziție Novaya Gazeta Evropa a relatat că a identificat un soldat din cadrul forțelor de operațiuni speciale ale FSB care a fost ucis în misiune în regiunea Kursk, confirmând pe această cale faptul că unități ale FSB sunt implicate în lupte în regiunea Kursk, au relatat analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).

Publicația rusă a citat un ofițer al FSB potrivit căruia militari din unitățile „Alpha” și „Vimpel” au fost însărcinați cu misiunea de a identifica și distruge grupurile de sabotaj și recunoaștere ucrainene care operează în regiunea Kursk.

Ofițerul FSB a declarat că aceste grupări sunt slab echipate pentru a lupta împotriva forțelor ucrainene din armata regulată. Unitățile FSB desfășoară în mod obișnuit operațiuni de combatere a terorismului împotriva unor mici grupuri și probabil că nu au pregătirea și echipamentul necesare pentru a răspunde unităților ucrainene care efectuează atacuri combinate, au apreciat analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului.

O altă sursă apropiată serviciilor secrete ruse a declarat pentru Novaya Gazeta Evropa că Centrul de Operații Speciale al FSB nu acționează în coordonare cu unitățile militare ruse și că încă nu există un cartier general care să coordoneze misiuni de luptă comune între FSB și armata rusă.

Liderul rus Vladimir Putin a ordonat FSB pe 9 august să desfășoare o operațiune de combatere a terorismului în regiunile rusești Belgorod, Briansk și Kursk , după declanșarea incursiunii ucrainene în 6 august, dar apoi a atribuit sarcini suprapuse Ministerului rus al Apărării, FSB și Gărzii Naționale Rusiei (Rosgvardia).

Kremlinul și comandanții militari ruși au avut dificultăți să creeze o structură de comandă și control coerentă și eficientă pentru a răspunde operațiunii din Kursk. Rămâne neclar ce responsabilități corespund operațiunii de combatere a terorismului în sarcina FSB sau Consiliului de Coordonare al Ministerului Apărării.

ISW a evaluat anterior că sarcinile suprapuse și structurile slabe vor continua să creeze fricțiuni între FSB și Ministerul rus al Apărării.

Maia Sandu a semnat decretul de demitere a șefului Marelui Stat Major

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul privind destituirea din funcție a lui Eduard Ohladciuc din funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, comandant al Armatei Naționale, scrie tvrmoldova.md.

De menționat că demiterea lui Ohladciuc are loc la propunerea Cabinetului de miniștri, în contextul expirării contractului acestuia, în luna octombrie.

Ohladciuc este comandant al Armatei Naționale și șeful Marelui Stat Major din noiembrie 2021, după demiterea generalului de brigadă Igor Gorgan.