Informația privind furtul din Grădina Zoologică din Chișinău a unei broaște țestoase este falsă. O declarație în acest sens a fost făcută pentru NM de șeful pazei Grădinii Zoologice, Ion Barcari, și de ofițerul de presă al poliției Natalia Stati. Aceasta deși informația cu privire la furt a fost publicată și pe site-ul oficial al Grădinii Zoologice, însă doar în versiunea rusă a acestuia, precum și pe pagina de Facebook – Кишинёвский Зоопарк.
Solicitat de NM, șeful pazei Grădinii Zoologice, Ion Barcari a menționat că pagina de Facebook unde a apărut informația despre broasca țestoasă furată este falsă și nu ar avea nimic cu Grădina Zoologică din Chișinău. Barcari a mai spus că la fața locului au venit oamenii legii, care au constat că nu s-a înregistrat furtul.
NM a contactat-o și pe ofițera de presă al poliției Natalia Stati. Cea din urmă a spus că informația cu privire la furt nu s-a adeverit.
Amintim că atât pagina de Facebook – Кишинёвский Зоопарк, cât și pagina web Grădinii Zoologice din Chișinău a publicat informația precum că întreprinderea municipală a rămas fără o broască țestoasă.
sursa: www.newsmaker.md
Bărbatul care și-ar fi stropit soția cu acid riscă detenție pe viață! Individul, trimis pe banca acuzaților
Bărbatul, acuzat de tentativă de omor, după ce și-a stropit soția cu acid – trimis pe banca acuzaților.
Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Botanica, a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată cauza penală în privința bărbatului de 56 de ani, învinuit de faptul că a încercat să își omoare soția.
Conform învinuirii înaintate de către procurori, la data de 28 februarie 2024, aproximativ la orele 12:20, învinuitul, aflându-se într-un apartament din sectorul Botanica al capitalei, a inițiat un conflict cu soția sa în vârstă de 36 de ani, a luat o sticlă cu acid sulfuric concentrat, cu care a stropit-o pe ultima. În momentul în care copilul minor s-a implicat în conflict, a fost stropită din imprudență cu aceeași substanță. Din cauze independente de voința făptuitorului acesta nu si-a dus intenția de omor până la capăt, din motiv că victima a reușit să fugă din apartament, solicitând ajutorul persoanelor terțe.
Prin acțiunile învinuitului, victimei i-au fost cauzate arsuri chimice ale feței, gâtului, ochiului stâng, cavității bucale, membrului superior drept și altor părți ale corpului, arsuri ale căilor respiratorii și alte leziuni, care au fost apreciate, conform raportului de expertiză medico-legală, drept vătămări corporale medii. Copilei, în vârstă de 6 ani, i-au fost cauzate arsuri, care au fost apreciate drept vătămări corporale ușoare.
Fapta acuzatului a fost încadrată juridic conform art.27, art.145 alin.(2) lit.a), e1), j), m) din Codul penal – tentativă de omor intenționat, comis cu premeditare, asupra unui membru de familie, cu deosebită cruzime, prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane.
Învinuitul și-a recunoscut vinovăția și a declarat că se căiește în cele comise. Acesta se află în arest preventiv.
Făptuitorul riscă o pedeapsă maximă sub formă de închisoare pe un termen de până la 20 de ani sau detențiune pe viață.
Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.
Câte tabere pentru copii vor fi deschise în perioada de vară și care este prețul biletelor
În municipiul Chișinău, în perioada de vară, vor fi organizate 15 tabere cu sejur de zi, în instituțiile de învățământ primar și secundar, ciclu I și II, 14 tabere sportive, în baza școlilor sportive, o tabără ecologică. Vor mai fi trei tabere constante „Poenița Veselă”, „Alunelul” și „Cireșarii”, scrie agora.md.
Pe lângă acestea, vor fi organizate 13 ceentre de creație, care vor fi deschise în perioada 1-30 iunie, 20 de tabere tematice, în baza centrelor comunitare pentru copii, și 14 tabere, în baza Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu” și o tabără ecologică.
„Costul unui bilet în taberele cu sejur, pentru 15 zile, este de 2.550 de lei, părinții, urmând să achite doar 20% costul total al biletului, suma fiind de 510 lei. Pentru taberele constante, prețul unui bilet pentru zece zile este de 3.700 de lei, cu o creștere de 20 de lei pe zi, în comparație cu anul trecut. Și aici, părinții vor achita 20% din costul total al tichetului, ceea ce reprezintă 740 de lei”, a subliniat șeful adjunct al DGETS, Andrei Pavaloi, în cadrul ședinței serviciilor operative ale Primăriei Capitalei, din 14 mai.
În comparație cu anul trecut, prețul biletelor pentru taberele cu sejur, pentru 15 zile, este mai mare cu 25 de lei pe zi, iar în cazul celor de 10 zile – 20 de lei pe zi.
Mai mult, în taberele constante, vor fi repartizate, cu titlul gratuit, 1.828 de bilete, pentru familiile social-dezavantajate.
În acest sens, pentru perioada de vară, Primăria Chișinău a alocat peste 35 de milioane de lei. Mai mult, este estimat că în tabere se vor odihni circa 10.000 de copii în taberele din afara orașului Chișinău.
Utilizarea internetului creează o stare de bine, arată un studiu
Internetul are, în general, un efect benefic pentru starea de bine, a constatat un studiu internaţional, relatează luni DPA/PA Media, citată de Agerpres.
Constatările sugerează că, în pofida temerilor bazate pe păreri contrare, utilizarea internetului şi pare să aibă efecte benefice asupra stării de bine.
Cercetători de la Oxford Internet Institute, din cadrul Universităţii Oxford din Marea Britanie, au analizat date prelevate de la circa două milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 99 de ani din 168 de ţări, inclusiv din America Latină, Asia şi Africa.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că nivelul de satisfacţie legat de propria viaţă, în toate ţările, a fost cu 8,5% mai mare în cazul persoanelor care aveau acces la internet, nivelul experienţelor pozitive în cazul acestora fiind cu 8,3% mai mare.
În cazul a 33.000 de modele şi sub-seturi de date statistice diferite, cercetătorii au constatat că 84,9% dintre asocierile dintre utilizarea internetului şi starea de bine erau pozitive.
Andrew Przybylski, profesor de ştiinţe comportamentale şi tehnologie la Oxford Internet Institute, a declarat: „Este oarecum clişeistic, însă cererile extraordinare necesită dovezi extraordinare. Iar dacă ne dorim să facem lumea online mai sigură pentru tineri, nu putem ataca în forţă cu idei preconcepute şi soluţii universal valabile”.
„Trebuie să ne asigurăm că suntem deschişi să ne schimbăm punctele de vedere în funcţie de date şi sper că mesajul va ajunge acolo unde trebuie şi nu va duce la o nouă dezbatere prostească”, a adăugat el.
Profesorul a notat că, în opinia sa, va veni un moment în care oamenii nu vor mai fi îngrijoraţi de utilizarea reţelelor sociale şi de efectul utilizării internetului asupra tinerilor pentru că preocupările lor se vor îndrepta către ceea ce va urma.
Profesor asistent Matti Vuorre de la Universitatea Tilburg, Ţările de Jos, anterior cercetător asociat la Oxford Internet Institute, a spus: „Am fost surprinşi să identificăm o corelaţie pozitivă între starea de bine şi utilizarea internetului în majoritatea miilor de modele pe care le-am folosit la analiza noastră”.
În cadrul studiului, starea de bine a fost măsurată în funcţie de opt indicatori: satisfacţie faţă de propria viaţă, experienţe zilnice negative şi pozitive, două tipuri de evaluări ale stării de bine din punct de vedere social (starea de bine asociată cu zona în care subiecţii locuiau şi sentimentul lor de siguranţă în acel loc), starea de bine fizică, starea de bine a comunităţii şi experienţe legate de scopul personal.
Au fost luaţi în considerare şi factori precum educaţia, venitul şi sănătatea, însă studiul nu a analizat datele referitoare la utilizarea reţelelor sociale.
„În general, am identificat asocieri medii consecvente în ceea ce priveşte factorii predictori de utilizare a internetului şi o stare de bine semnificativ îmbunătăţită la cei care aveau acces la internet – sau care foloseau în mod activ internetul -, comparativ cu ceilalţi”, care nu aveau acces la internet sau nu îl foloseau, după cum a declarat Przybylski.
„Îndemnăm furnizorii de platforme să împărtăşească cercetătorii în domeniul ştiinţelor sociale datele detaliate referitoare la comportamentul utilizatorilor pentru o analiză ştiinţifică transparentă şi independentă, pentru a permite o înţelegere exhaustivă a (impactului) tehnologiilor asociate internetului în viaţa noastră de zi cu zi”, a precizat specialistul.
La acest studiu, publicat în jurnalul ştiinţific American Psychological Association’s Technology, Mind and Behaviour, cercetătorii au folosit date din sondajul Gallup World Poll de la 2.414.294 de persoane din 168 de ţări, din perioada 2006-2021.
