Visul american s-a transformat într-un coşmar pentru un cetăţean al R. Moldova. Aflat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al IPJ Iaşi, bărbatul aşteaptă sentinţa judecătorilor ieşeni în procesul în care se cere arestarea sa preventivă, pentru a putea fi extrădat în SUA, unde urmează să fie judecat pentru fapte care i-ar putea aduce şi o sentinţă de 20 de ani de închisoare, scrie Ziarul de Iași.
În SUA, bărbatul ar urma să fie judecat pentru spălare de bani, conspiraţie la comiterea infracţiunii de spălare de bani, primirea de bunuri furate prin comerţ interstatal şi internaţional şi pentru conspiraţie la transportul bunurilor furate şi primirea de bunuri furate. Grefierul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina a emis un mandat de arestare pe numele său în februarie 2017. Iar pedepsele pentru spălarea de bani nu sunt mici. “Orice persoană declarată vinovată de spălare de bani poate fi condamnată la o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare şi la amenzi de până la 500.000 de dolari sau de două ori valoarea bunurilor implicate în tranzacţie, oricare dintre acestea este mai mare”, se arată pe un site juridic din SUA.
Ce spune despre caz preşedinta Curţii de Apel Iaşi, Diana Micu-Cheptine? “Mandatul de arestare este emis în februarie 2017 de tribunalul lor districtual. Ştiţi cum e traseul? O persoană care este condamnată, ca regulă, la noi, este căutată în baza mandatului pe care îl emite judecătorul – ca să execute o pedeapsă sau pentru că e arestat preventiv. Comunică cu cei de la Poliţie, care spun “nu îl găsim!”. Şi atunci se emite o dare în urmărire. Darea asta în urmărire trebuie să parcurgă o anumită perioadă – 6 luni e la noi. Apoi, dacă tot nu este de găsit, se presupune că a părăsit teritoriul. Şi atunci se emit formele internaţionale – Mandatul European în spaţiul UE şi, simultan, cerere de extrădare, pentru că este posibil să fie într-un stat terţ”.
S-a emis „notiţa roşie”
Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii, Secţia Penală – Biroul Afacerilor Internaţionale a cerut anul trecut, în septembrie, arestarea provizorie a lui Tomuz, în vederea extrădării, iar anul acesta bărbatul a ajuns în centrul de reţinere şi arest preventiv din Iaşi. “Extrădarea se produce în aproape toate cazurile în felul următor: se emite de către statul care îl caută, pe canalele oficiale din lumea întreagă, un singur document. El are denumiri diferite: notiţă roşie, difuziune, cerere de arestare pentru extrădare. Acolo sunt nişte date scurte, concrete. Îl căutăm pe cetăţeanul cutărică, el are pe teritoriul statului nostru un mandat de arestare şi noi nu-l găsim. Dacă-l găsiţi, vă rugăm să-l reţineţi, pentru că noi urmează să vă trimitem documentele de extrădare. Aşa s-a întâmplat şi aici. Şi atunci problema este de a-l reţine şi de a lua o măsură preventivă până când statul respectiv îţi trimite toată documentaţia necesară pentru extrădare, care e diferită decât acestă notiţă roşie sau difuziune, care e ca în filmele cu cowboy un fel de afiş “Wanted”, o variantă modernă”, adaugă preşedinta Curţii de Apel.
S-a ajuns la Curtea Constituţională
Din Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv de la Iaşi, Serghei Tomuz încercă pe toate căile să evite extrădarea în SUA – a cerut înlocuirea măsurii de arest preventiv cu controlul judiciar, iar avocatul său a sesizat Curtea Constituţională ca să arate că extrădarea nu ar trebui să aibă loc. Dar, până la decizia Curţii Constituţionale, procesul privind arestarea preventivă în vederea extrădării merge mai departe, a explicat preşedinta Curţii de Apel Iaşi. Iar la final, în funcţie de răspunsul primit de la Curtea Constituţională, Tomuz va fi extrădat sau procesul va fi reluat.
Administrator a trei firme
Serghei Tomuz este fondator şi administrator a trei firme din R. Moldova, toate închise în ultimii doi ani: S.C. TUR-MAGAZIN ELIT S.R.L (în industria de Cercetare-dezvoltare, firmă care a fost închisă cu cinci zile după înregistrarea dosarului de arest preventiv a lui Serghei Tomuz pe rolul Curţii de Apel din Iaşi), P.P. Ziarul TUR GAZETA S.R.L. (în industria de Editare a ziarelor) – firmă închisă în urmă cu un an – În ambele firme, jumătate din acţiuni erau ale lui Tomuz, iar cealaltă jumătate ale unui personaj cu acelaşi nume ca cel al unui deputat din anii ’90 de la Tiraspol, Emelianov Vladimir. A treia firmă, în care Tomuz deţinea 80% din acţiuni şi soţia sa restul de 20%, opera în comerţul cu autovehicule, şi a fost închisă în urmă cu doi ani.
O companie din sudul țării, care deine o rețea de stații PECO, cercetată pentru evaziune fiscală și spălare de bani
Ofițerii INI în comun cu angajații SFS și ISSPNPC, sub conducerea procurorilor PCCOCS, anunță rezultatele perchezițiilor în privința unei companii care gestionează stații PECO în sudul țării, într-o cauză de evaziune fiscală și spălare de bani, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.
Astfel, în cadrul urmăririi penale pornite în iulie 2024, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a obținut mandatul judecătoresc pentru percheziții în mai multe locațități din regiunea sudică. Astfel, joi cu sprijinul angajaților „Fulger” oamenii legii au descins cu percheziții la administratoarea companiei. Acolo, au fost ridicate inclusiv peste 3.8 tone de benzină A95 și peste 3.5 tone de motorină euro 5, fără însă ca directorul companiei să prezinte acte de proveniență ale acestora; contracte, documente și înscrisuri de ciornă care ar avea relevanță urmăririi penale; un calculator; pașaportul privind sistemul de măsurare și evidență fiscală, în care nu corespund sigiliile; dar și peste 800.000 lei cu privire la care însă administratoarea nu a prezentat dovezi că ar fi câștigați legal. Totodată, oamenii legii au stabilit faptul că comercializarea benzinei, motorinei și gazului lichefiat de la stațiile de alimentare din Basarabeasca, Cantemir, Comrat și Vulcănești avea loc fără licență de la Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică. În acest mod, compania a generat în mod ilegal un venit de peste 3.300.000 lei. Suplimentar, în cadrul percheziției au fost stabilite încălcări pe privind drepturile consumatorilor. Printre acestea, se numără lipsa marcajului la buletinul de verificare a sistemului de măsurare, faptul că cantitatea de produse petroliere nu s-a încadrat în limitele admisibile la pompă, iar rezervoarele stațiilor PECO nu sunt verificate metrologic. Urmare a perchezițiilor, a fost reținut contabilul companiei, iar administratoarea este cercetată în stare de libertate, cu asigurarea garanțiilor procedurale și a prezumției nevinovăției, potrivit legii.
Agenții economici au mai multe depozite bancare, decât iau credite
Deși sistemul bancar al Republicii Moldova oferă dobânzi competitive pentru agenții economici, 90% din creditele noi accesate de către aceștia compensează creditele vechi. Chiar și cele 10% care sunt credite noi, ca volum sunt mai mici decât depozitele agenților economici din bănci. „Agenții economici au mai multe depozite bancare, decât au luat credite bancare. Acest lucru înseamnă că economia noastră are o problemă foarte mare, care nu a mai fost înregistrată vreodată”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 22 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând volumul creditelor noi accesate, de la bănci, de către persoanele juridice, expertul a spus că în 2000 acesta era de 2,8 miliarde de lei (mild/lei), în 2005 – 12,3 mild/lei; 2015 – 21,5 mild/lei; 2020 – 23,6 mild/lei; 2023 – 37,5 mild/lei; iar în 2024, primele nouă luni – 31,6 mild/lei. „În cele trei trimestre, volumul creditelor contractate de către companiile moldovenești au atins un record fără precedent în istoria țării – 31,6 mild/lei. În valoare anuală, a depășit cifra de 42,2 mild/lei. Așa ceva nu a fost niciodată. Până în 2010, creditarea a ajuns la 21 mild/lei. Apoi, zece ani, creditarea nu a depășit 23 mild/lei anual. A crescut, din 2020 și până la jumătatea lui 2022, la 36 mild/lei. De atunci și până la începutul anului curent, s-a stat la nivelul de 37 mild/lei, iar de la începutul anului avem o accelerare”, a spus expertul.
Despre modificarea soldului creditelor bancare, accesate de către persoanele juridice, expertul a declarat că în 2020 s-au luat credite noi de 23,7 mild/lei, iar suma creditelor vechi întoarse a fost de 20,6 mild/lei. În 2021, suma creditelor noi luate a totalizat 28,9 mild/lei, iar a creditelor vechi întoarse – 24,8 mild/lei. În 2022: credite noi luate – 36,4 mild/lei, iar creditele vechi întoarse – 31,6 mild/lei. 2023: credite noi – 37,5 mild/lei, iar credite vechi întoarse – 37,3 mild/lei. În 2024, în primele nouă luni: credite noi – 31,6 mild/lei, iar credite vechi întoarse – 27 mild/lei. „90% din creditele noi luate practic acoperă întoarcerea creditelor vechi. Din 2020 și până în prezent, mediul de afaceri a luat credite noi de 157,5 mild lei și au întors credite vechi de 141,3 mild lei. Creditarea reală a fost de 16,2 mild/lei”, a declarat expertul.
Cu referire la creditarea netă a mediului de afaceri de către bănci, Veaceslav Ioniță a menționat că agenții economici, au luat în trimestrul trei din 2024 credite în valoare de 11,9 mild/lei, au întors credite vechi de 10 mild/lei și au făcut depozite bancare de 2,8 mild/lei. Astfel, creditarea netă a fost negativă. „Au luat credite de 11,9 mild/lei, au întors băncilor pentru creditele vechi 10 mild/lei și au făcut depozite la bănci de 2,8 mild/lei. Ei au luat din bănci 11,9 mild/lei, dar au dus la bănci 12,8 mild/lei. Creditarea netă a fost negativă. Cifra impresionantă de 11,9 mild/lei, din trimestrul trei, nu spune nimic dacă nu ne uităm la depozitele pe care le-au făcut agenții economici. Din cele 19 trimestre, din 2020 și până în prezent, în 12 trimestre creditarea netă a agenților economici a fost negativă. Ei au dus mai mulți bani la bănci decât au luat credite. Indicatorul care ne arată situația din economie nu este volumul de credite noi luate, nu este soldul creditelor noi luate, dar este creditarea netă”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Analizând creditarea netă a mediului de afaceri de către sistemul bancar, de-a lungul timpului, economistul a menționat că în 2000 a fost de 1,1 mild/lei; în 2005 – 4,1 mild/lei; 2010 – 12,4 mild/lei; 2012 – 18,8 mild/lei; 2015 – 17 mild/lei; 2020 – 0,5 mild/lei; 2022 – 2,4 mild/lei; 2023 – minus 8,2 mild/lei; iar în 2024, trimestrul trei – minus 9,4 mild/lei. „Până în 2012, creditarea netă a fost în creștere. Agenții economici, anual, luau mai multe credite, decât făceau depozitele. După 2012/2013 a fost o scădere continuă a creditării nete a businessului. În 2021 a fost înregistrat un fenomen fără precedent în istoria țării. Creditarea netă a fost negativă. Volumul creditelor luate a fost mai mic cu 700 mil/lei decât volumul depozitelor făcute. În acest an, creditarea netă a ajuns la un nivel mic. Agenții economici țin în bănci cu 9,4 mild/lei mai mult decât au luat credite. Avem acest indicator arată că problema nu este în sistemul bancar, dar în mediul de afaceri, care este unul foarte sensibil și foarte slab. Se teme să facă investiții și acest lucru se vede clar pe creditarea netă a businessului”, a menționat economistul.
Raportat la PIB, creditarea netă a persoanelor juridice de către bănci în 2000 a fost de 5,6%; în 2005 – 9,1%; 2007 – 14,7%; 2008 – 12,5%; 2010 – 12,8%; 2012 – 17,8%; 2015 – 11,7%; 2020 – 0,3%; 2022 – 0,9%; 2024, estimat – minus 2,9%. „Maxima a fost atinsă în 2012. De atunci suntem în cădere, iar din 2021 avem o situație fără precedent. Creditarea netă a businessului este negativă. Nu știu dacă undeva în lume mai este așa ceva”, a mai menționat economistul.
Făcând o corelație între creditele și depozitele bancare ale persoanelor juridice, analistul economic a afirmat că în 2005 sau luat credite de 8,4 mild/lei, iar depozitele făcute au fost de 4,3 mild/lei. În 2010, credite – 22,9 mild/lei, iar depozite – 10,5 mild/lei. 2013: credite – 37,3 mild/lei, depozite – 20,5 mild/lei. 2018: credite – 25,5 mild/lei, depozite – 21,8 mild/lei. 2023: credite – 38,6 mild/lei; depozite – 46,8 mild/lei. 2024, primele nouă luni: credite – 43,2 mild/lei, depozite – 52,6 mild/lei. „Din 2023, volumul depozitelor crește constant. Agenții economici nu se creditează, cu banii proprii nu știu ce să facă și îi duc la bănci. Creditele au crescut și ele, dar mult mai lent decât depozitele. Pentru prima dată acest fenomen a fost vizibil în 2021. În 2023 s-a repetat și în 2024 se repetă”, a afirmat analistul economic.
Referindu-se la dobânda medie a creditelor noi luate de către persoanele juridice de la băncii, expertul a declarat că în 2000, creditele în lei aveau o dobândă de 33,1%, iar cele în valută – 16,7%. 2003: creditele în lei – 19%, iar creditele în valută – 10,8%. 2006: creditele în lei – 17,8%, cele în valută – 11%. 2008: creditele în lei – 20,8%, în valută – 12%. 2014: creditele în lei – 10,2%, iar în valută – 8%. 2016: creditele în lei – 14,1%, cele în valută – 5,9%. 2021: creditele în lei – 8,2%, creditele în valută – 4%. 2023: creditele în lei – 12,1%, în valută – 6,1%. 2024: primele nouă luni: creditele în lei – 8,9%, în valută – 6,3%. „Scăderea dobânzii la creditele în lei a accelerat creditarea, dar depozile totuși sunt mai mari”, a spus expertul.
Analizând termenul creditelor noi luate de către persoanele juridice de la bănci, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2020, creditele luate pe un termen mai mare de 5 ani au fost de 2,1 mild/lei; de până la 12 luni – 3,1 mild/lei; de la 1 la 2 ani – 7,1 mild/lei; iar de la 2 la 5 ani – 11,2 mild/lei. În 2024, în primele nouă luni: până la 12 luni – 1,6 mild/lei; peste 5 ani – 3,4 mild/lei; de la 1 la 2 ani – 9,6 mild/lei; iar de la 2 la 5 ani – 16,9 mild/lei. „Creditele luate până la un an practic dispar. Au crescut brusc, la sfârșitul lui 2022, începutul lui 2023, pe fundalul crizei de atunci. Agenții economici s-a împrumutat pe termen scurt. Acum, creditele luate pe un termen mai mare de cinci ani înregistrează creșteri. Acestea sunt credite investiționale. Agenții economici, timid, înclină spre credite investiționale”, a declarat economistul.
Despre credite noi luate de către persoanele juridice de la bănci, în funcție de valută, potrivit economistului, în 2020: credite în lei – 13,7 mild/lei; credite în valută – 10 mild/lei. În 2021: credite în lei – 16,8 mild/lei, credite în valută – 12,2 mild/lei. 2022: credite în lei – 19,5 mild/lei, credite în valută – 17 mild/lei. 2023: credite în lei – 22,6 mild/lei, credite în valută – 15, 1 mild/lei, iar în 2024, în primele nouă luni: credite în lei – 19,9 mild/lei, credite în valută – 11,7 mild/lei. „În prezent, circa 65% din toate creditele noi care se dau sunt în lei. Un an mai deosebit a fost 2022, când Federația Rusă a început războiul contra Ucrainei. Atunci a fost înăsprită politica monetară de către Banca Națională. Atunci moldovenii au luat mai multe credite în valută. La noi, foarte rare au fost perioadele când s-au luat mai multe credite în valută. În rest, moldovenii practic se împrumută în lei”, constată economistul.
Cu referire la soldul creditelor bancare ale persoanelor juridice, analistul economic a menționat că în 2000 acesta a fost de 2,2 mild/lei. În 2005 – 8,4 mild/lei. 2010 – 22,9 mild/lei. 2013 – 37, 3 mild/lei. 2018 – 25,5 mild/lei. 2020 – 29,4 mild/lei. 2023 – 38,6 mild/lei. 2024, primele nouă luni – 43,2 mild/lei.
Despre creditarea mediului de afaceri, de către bănci, raportat la PIB, a afirmat că în 2000 a fost de 11,3%; 2005 – 19,4%; 2010 – 27,3%; octombrie 2014 – 33,9%; 2015 – 22,9%; 2019 – 13,5%; 2020 – 15,7%; 2022 – 14,9%; 2023 – 13,8%; 2024, primele nouă luni – 14,4%. „Cu ritmul cu care mergem, restabilirea economiei, pe care am avut-o până la jaful bancar, în cel mai bun caz, ne va lua încă vreo zece ani. Sper foarte mult că 2025 va fi anul când creditarea netă, nu pretind că va fi pozitivă, dar cel puțin va avea o tendință clară de restabilire. Un indicator care ar arăta că are loc o însănătoșire a economiei”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Sume uriașe în valută și hrivne, nedeclarate, depistate la câțiva ucraineni în vama Sculeni
În data de 22 noiembrie 2024, la pista de control pentru ieșirea din țară prin Postul Vamal Sculeni, funcționarii vamali, în colaborare cu angajații IGPF și ofițerii Frontex, au depistat mijloace bănești nedeclarate în timpul verificării unui mijloc de transport de model „BMW M760LI,” înmatriculat în Ucraina,informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Vehiculul era condus de un cetățean ucrainean în vârstă de 54 de ani, având ca pasageri doi compatrioți. Toți au comunicat că nu transportă bunuri pasibile declarării.
În cadrul controlului vamal, în bagajele șoferului, printre lucrurile personale, au fost depistate mijloace financiare: 10.860 USD, 300 EUR și 201.140 grivne ucrainene (UAH).
Concomitent, în bagajul unui pasager, un bărbat în vârstă de 53 de ani, au fost depistate sume în valută: 3.800 EUR, 10.300 USD și 4.870 grivne ucrainene (UAH).
Controlul bancnotelor a fost realizat cu ajutorul echipamentului de numărare și verificare al bancnotelor, donat recent de Ministerul Afacerilor Externe al României, prin intermediul RoAid.
Mijloacele financiare ce depășesc echivalentul sumei permise pentru transportare fără declarare obligatorie au fost ridicate, iar persoanele riscă să fie sancționate contravențional în conformitate cu prevederile art. 43¹ și art. 287 alin. (10) din Codul Contravențional.
