Mai multe posturi de televiziune din R. Moldova au fost avertizate public de către Consiliul Audiovizualului (CA). Este vorba despre posturile „Moldova 1”, „Prime”, „N4”, „RTR Moldova” și „NTV Moldova”, scrie deschide.md.
Potrivit CA, serviciile media audiovizuale de televiziune au încălcat prevederile art. 19 alin. (2) din Codul serviciilor media audiovizuale. Mai exact, furnizorii nu au respectat normele ortografice, ortoepice, morfologice și sintactice ale limbii române și ale celorlalte limbi de difuzare în cadrul programelor audiovizuale.
Monitorizarea posturilor TV privind ținuta lingvistică sub aspectul corectitudinii exprimării a avut loc în colaborare cu Viorica Molea, conferențiar universitar, dr. hab. în filologie. Obiectul monitorizării a constituit exprimarea orală a jurnaliștilor în cadrul emisiunilor: buletine de știri, talk-show-uri politice, programe de divertisment, în perioada iulie-august 2022. Erorile atestate au fost grupate în conformitate cu cele cinci norme de bază ale limbii române: fonologică, lexico-semantică, morfologică, sintagmatică sau sintactică și stilistico-funcțională.
Viorica Molea, conferențiar universitar, dr. hab. în filologie, după prezentarea rapoartelor de monitorizare, a formulat următoarele concluzii: „Putem spune că situația limbii române nu este de invidiat, dar nici nu reprezintă o catastrofă. Vreau să menționez că, în comparație cu două decenii în urmă, în anumite privințe, chiar s-a îmbunătățit mult. Este vorba de dicția prezentatorilor, a moderatorilor, de vocabularul mult mai bogat, de prezența de spirit a multora dintre ei în situații neprevăzute. Este de la sine înțeles că în emisiunile în direct și consumul de energie este considerabil mai mare, și riscul de a produce mesaje confuze, cu dezacorduri este iminent. Totuși, nimeni nu-i absolvă pe cei responsabili de emisiuni de erorile comise, întrucât anume ei propagă, în cea mai mare parte, limba română standard, normată, pe care trebuie s-o vorbească majoritatea oamenilor.
O concluzie care stă la suprafață ar fi că în emisiunile elaborate, pregătite minuțios de redactori, editori, se atestă mai puține greșeli, dar și acestea sunt de gravitate mică și medie, pe când în cadrul emisiunilor în direct (live) frecvența diverselor erori este mult mai mare. Totodată, în acest caz, sunt atestate mai multe greșeli gramaticale și stilistice, care, deseori, denaturează mesajul și-l fac ininteligibil.
Monitorizarea calității limbii române în textul, discursul media (rostit sau scris) ar avea mai mult de câștigat, dacă s-ar efectua cu regularitate, nu sporadic, să zicem, o dată la trei luni sau chiar o dată pe lună. S-ar forma niște deprinderi (forțate, la început, dar temeinice cu timpul) de a elabora în detaliu fiecare emisiune și nu prea ar fi loc de improvizări”.
La rândul său, președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a menționat că prin astfel de monitorizări vor trece toți furnizorii de servicii media audiovizuale TV. A doua parte a raportului va fi prezentată în luna noiembrie 2022 – este vorba de alte șase posturi de televiziune. Aceste monitorizări vor continua și în anul 2023, pentru a spori gradul de responsabilizare a jurnaliștilor care activează în domeniu.
Membra Consiliului Audiovizualului, Larisa Turea, și-a exprimat opinia pe marginea datelor monitorizării: „Cuvântul rămâne a fi principalul instrument al gândirii și, atunci când nu te exprimi corect, nici gândirea nu este corectă. Este cu atât mai grav cu cât aceste erori țin de cei care ar trebui să fie un etalon al exprimării corecte și al gândirii corecte. Având un auditoriu foarte larg – nici profesorul de la catedră nu are acest auditoriu pe care îl au televiziunile noastre – mă pune în gardă lipsa de calificare a unor jurnaliști”.
Astfel, Consiliul Audiovizualului a avertizat public serviciile media audiovizuale de televiziune „Moldova 1”, „Prime”, „N4”, „RTR Moldova” și „NTV Moldova”.
